Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente: Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 4. (Satu Mare, 2007)
Obiective / Esettanulmányok / Case Studies - Daniela Marcu Istrate: Capela Lázó din Alba Iulia. Repere arheologice
223 Capela Lázó din Alba Iulia. Repere arheologice Până la -2,14 m săpătura s-a realizat în groapa unei canalizări (21), iar sub această limită în umplutura de epocă romană, un lut roşcat amestecat cu pământ (20a) (fig. 10). Concluzii Primele sondaje arheologice efectuate în apropierea capelei renascentiste de la Alba Iulia nu ne oferă, din păcate, informaţii concludente privind evoluţia planimetrică a acesteia. Datorită intervenţiilor de restaurare de la începutul secolului XX, în interiorul capelei s-a săpat în umplutură modernă, iar fundaţiile nu au fost accesibile din cauza unui canal de aerisire. Principala întrebare pe care o formulează literatura de specialitate, şi anume dacă această construcţie a fost ridicată de Lázó din temelii sau refolosind un portic mai vechi, rămâne fără un răspuns ferm. în săpătură a fost identificată o ruină perpendiculară pe biserică (Z3), dar aceasta aparţine unei etape de construcţie mai vechi, şi poate fi legată în cel mai bun caz pe planimetria primei catedrale. Faptul că în apropierea peretelui estic al capelei a funcţionat iniţial un contrafort al actualei biserici, exclude din start varianta unui portic contemporan celei din urmă. Pe de altă parte, dacă analizăm paramentul peretelui sudic al capelei în jurul portalului, este evidentă o singură etapă de construcţie. Nivelul pragului corespunde cu nivelul de construire a capelei, clar evidenţiat din studierea stratigrafiei, deci suntem înclinaţi să atribuim acest portal începutului de secol XVI. Dacă ar fi existat un portic mai vechi, atunci ar fi trebuit să vedem urmele deschiderii spre biserică, sau cel puţin amprenta pragului în paramentul de sub nivelul actual de călcare. în stadiul actual al cunoştinţelor, se poate concluziona că, în orice caz, catedrala nu a fost proiectată din construcţie cu un portic pe latura nordică. în cel mai bun caz putem admite că o astfel de componentă a fost realizată ulterior, fiind apoi perfect suprapusă de capela renascentistă, dar în sprijinul acestei variante nu putem invoca într-adevăr decât cuvântul „portic” sau „vestibul” folosit în scrierile din secolul al XVI-lea. Pentru a afla eventuale răspunsuri sau cel puţin pentru a le nuanţa pe cele existente, nu putem decât să aşteptăm eventuale săpături în exteriorul capelei Lázó şi eventual în interiorul capelei Sf. Ana. BIBLIOGRAFIE Balogh 1943 J. Balogh, Az erdély renaissance I, 1460-1541, Cluj, 1943. Entz 1958 G. Entz, La cathédrale de Gyulafehérvár (Alba Iulia), Acta Históriáé Artium, V (1958), nr. 1-2., p. 1—40. Heitel 1985 R. Heitel, Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice din zona sud-vestică a cetăţii de la Alba Iulia (1968-1977), I, Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie, 36 (1985), nr. 3„p. 215-231.
