Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 33/2. (2017)
Istoria artei - Istoria culturii
Felician Pop aur un grifon îmblânzit. Sânge Moarte avea toate temeiurile să numească această femeie drept înger. O doamnă de o frumuseţe răpitoare, îmbrăcată într-o mantie bizantină, părul îi era strâns cu un fes roşu cu ciucur de aur şi un turban alb. Ochii de culoarea fildeşului luminau în întuneric, înfăţişarea ei îţi tăia răsuflarea când ezoterică, plină de vrajă, când pustietoare de suflete”7 8. Hotnogul Csáki László plănuieşte atacarea „Gregyinei Drakuluj”, cu sprijinul a 2.000 de ostaşi valahi, tocmai pentru a demonstra că locul acesta este unul obişnuit şi nu ar trebui să tulbure minţile oamenilor. „Mai ascultă-i şi pe ceilalţi. Csáki şi-a împărtăşit planurile cu Aii Başa care era şi el interesat de această poveste şi care cu un drum vroia să atace şi cetatea Hunedoarei, bazându-se şi pe cei 2.000 de oşteni valahi a lui Csáki care se pregăteau să cucerească Grădina Dracului”s. După capturarea misterioasei femei şi a grifonului ei vrăjit, Grădina Dracului se cutremură şi totul este înghiţit de pământ. „Peste un sfert de oră, s-a auzit o groaznică bubuitură venită din sânul munţilor, care a zguduit pământul, iar Grădina Dracului, ţinutul zânelor, s-a prăbuşit pentru totdeauna”9. Această imagine complexă a românului ardelean care trăieşte în creierul munţilor este mult mai elaborată în romanul „Neamul Varjú”, a cărui acţiune are loc în Transilvania în cea de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Bătrânul Ilie este un vraci vestit care îl va obloji chiar şi pe voievodul Rákóczi György şi o ajută pe Vitéz Ilona, nevasta lui Varjú Gáspár, să aducă pe lume un băiat în condiţii vitrege. „în acea noapte, în coliba lui Moş Ilie, în vreme ce răsunau bubuituri de armă şi se auzeau ţipete de oameni care se năpusteau unii asupra altora ca să se omoare, Vitéz Ilona, nevasta lui Varjú Gáspár, născu un băiat... Gáspár era mort”10 *. Alături de imaginea misterioasă a lui Moş Ilie se profilează cea plină de bunătate a lui Badea Ştefan Chiorul, cel care îi făureşte micuţului Jankó, o sanie minunată cum n-a mai avut niciodată vreun copil. „Dar cât fu ziulica de lungă meşterii cu Ştefan Chioru în fundul ogrăzii. Iar Badea Ştefan, ca orice om de la munte, se pricepea să lucreze lemnul; se vedea treaba că se pricepea mai ales la făcut săniuţe. (...) Şi ieşi o săniuţă pe cinste. îngustă, cu tălpici lungi din fag, cu legături din corn, cu cruce din mesteacăn şi cu faţa cu scândură de brad, geluită, şi în sfârşit ca o încoronare a tuturor acestora îi ţintui şine defier pe tălpici”“. Kós Károly este un neîntrecut narator şi un realizator abil al portretelor colective, el descrie un grup de moţi care este atacat de către nişte oşteni în fagădăul „Zsifra”. La început moţii nu reacţionează, dar apoi se răzbună şi ucid doi oşteni, iar pe ceilalţi îi izgoniră. Cu toate că în cârciumă a fost o încăierare pe cinste, în final moţii nu pleacă fără să plătească totul. „După asta, moţii plătiră cele cuvenite făgădarului, cu bani de aur. încălecară şi o luară în sus drept spre inima codrului... mulţi au văzut întâmplarea aceasta cu ochii lor. Adevărul este că moţii n-ar fi îndrăznit nici măcar să se uite urât la oşteni, dacă n-ar fi ştiut ei ceva ... şi apoi, de unde aveau ei atâţia galbeni”12. în faţa ameninţării armatei voievodului, localnicii români sau maghiari fac front comun, iar meşterul Ştefan va merge la conacul familiei Varjú pentru a-i anunţa pe stăpânii de acolo că voievodul Rákóczi îl urmăreşte şi vrea să-l ucidă. Meşterul Ştefan a aflat toate acestea 7Jókai Mór, Erdélyaranykora, BookmanKiado, Heiderfaja, 2012, pp 193-194. 8 Ibidem, p. 240. 9 Ibidem, p. 325. 10 Kós Károly, Neamul Varjú, Ed. Kriterion, Bucureşti, 1971, p. 178. "Ibidem, p. 195. 12 Ibidem, p. 155. 333
