Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)

B. Etnografie - II. Rapoarte de cercetare

Practici cutumiare din zona Codru (Raport de cercetare: etapele 1999-2001)

Alina Nógrádi Tóth Zoltán

Raportul de faţă urmăreşte aducerea la cunoştinţa cercetătorilor interesaţi a rezultatelor anchetei etnografice de teren (etapa I, II, III) cu tema "Practici cutumiare din zona Codru ", efectuate în câteva sate din zona Codrului sătmărean, în august 1999, august 2000, august 2001, de către specialişti ai Institutului "Arhiva de Folclor a Academiei Române", filiala Cluj, ai Muzeului Judeţean Satu Mare, profesori şi studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Utere, profilul Română-Etnologie, Muzeul de Etnografie al Transilvaniei — Cluj-Napoca. Ancheta a avut loc ca urmare a unui protocol semnat de instituţiile în cauză, în iulie 1999, la iniţiativa Muzeului Judeţean Satu Mare, protocol ce propune un program de cercetare de lungă durată a principalelor zone etnografice din judeţul Satu Mare. Rezultatele obţinute urmează să fie arhivate şi publicate pe parcurs, scopul final fiind realizarea unui volum de studii de specialitate, cu titlul Practici cutumiare din %ona Codru.

Temele de cercetare au fost următoarele: obiceiuri din cadrul familiei (legate de naştere, nuntă, moarte), obiceiuri de peste an, practici magice, credinţe despre diferite figuri demonice, legende populare, aspecte ale cultelor religioase, folclor muzical, literatură populară.

Modalităţile de anchetare au constat, iniţial, în: interviuri pe baza chestionarelor Muşlea; înregistrări audio (casete, benzi magnetice) şi video; fotografii documentare; fişe de informatori, de magnetofon şi de observaţie.

Traseul metodologic al producerii datelor etnografice a cunoscut modificări inevitabile:- renunţarea la chestionarele Muşlea din motive de operativitate la înregistrările audio;- înlocuirea lor cu ghiduri de interviu tematice adaptate la specificul regional;- completarea cu noi teme, precum: viaţa socială a tinerilor (relaţii sexuale premaritale, copiii din flori, virginitatea), viaţa conjugală şi probleme de gender etc.;- îmbunătăţirea fişelor de informatori şi de casetă;- înlocuirea unor chestionare cu fişe analitice tematice (fişe de gospodărie, de construcţii, de unelte, de instalaţii tehnice tradiţionale etc.);- renunţarea la interviuri total structurate şi adoptarea unor interviuri semi-structurate;- realizarea unor înregistrări audio pe baza metodei biografice (poveşti de viaţă);

Punctele de cercetare principale au fost:- Etapa I: Măriuş, Crucişor, Iegherişte; parţial Valea Vinului, Roşiori, Bârsău de Jos;- Etapa a Il-a: Solduba, Chilia, Homorodu de Mijloc, Homorodu de Sus, Necopoi;- Etapa a IlI-a: Soconzel, Stâna, Bolda, Cuţa, Socond.

Cantitativ, materialul obţinut se prezintă astfel: 128 de casete audio (138 de ore de înregistrare); 2 benzi magnetice; 4 casete video; 15 filme foto, adăugându-se materialul scris aferent.

Materialul cules este variat şi de o valoare indiscutabilă, deşi se integrează, în mare parte, memoriei culturale pasive a comunităţilor cercetate. Vom prezenta succint, în continuare, principalele categorii de material etnografic obţinut, în ordinea priorităţilor de cercetare:

1. Rituri de naştere

• interdicţii în timpul sarcinii;

• actul "ursitului" şi credinţe despre ursită/soartă;

• povestiri despre ursători şi scrisa omului (“cătana şi ursătorile”, în special);

• ursătorile ca “ursoi”, fete ale pădurii, cu păr pe faţă etc.;

• copilul născut cu căiţă pe cap, copiii morţi nebotezaţi care se fac strigoi

practici magice la naştere: naşterea pe pământ, tăiatul buricului cu coasa, prima scaldă a pruncului;

• moşitul şi îndatoririle moaşei faţă de copil;

• interdicţii şi ieşirea din perioada de lăuzie;

• schimbarea numelui în caz de boală.

Satu Mare — Studii şi comunicări (Seria II Istorie-Etnografie-Artă), nr. XVII - XXI, 2000-2004