Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
Debutulprocesului de colectivizare a agriculturii în judeţul Satu Mare 145 Ciobanu Aurelia Membră UFDR în biroul plasei Statutul model al G.A.C Dragoş Margareta Membră UFDR în biroul plasei Statutul model al G.A.C. Halmi loan Secretarul UTM Statutul model al G.A.C. Paradi Simion Secretaml UPM Statutul model al G.A.C. 5 iulie Halmeu Paşca Carol Secretarul PMR de plasă Importanţa Goscolului Zetea Aurel Secretarul Frontului Plugarilor Statutul model al G.A.C. Porumbeşti Varga Elisabeta ? Statutul model al G.A.C. Mihalca Zoltán p Statutul model al G.A.C. Usatari Gheorghe ? Statutul model al G.A.C. Cidreag Stor Eugen Activist Statutul model al G.A.C. Bocicoi Poiac Ştefan Referent cultural Statutul model al G.A.C. Haiduc Ana Activistă Statutul model al G.A.C. Climpatiuc Iosif împuternicit Statutul model al G.A.C. 6 iulie Halmeu Paradi Simion Secretarul UPM Importanţa Goscolului Drăguşani Bodealoan Activist 10 întrebări şi 10 răspunsuri Bara Nicolae Secretarul Comitetului 10 întrebări şi 10 Provizoriu de plasă răspunsuri 7 iulie Halmeu Pop Iuliu Secretaml Comitetului Provizoriu al comunei Un colhoz milionar 9 iulie Halmeu Poiac Ştefan Referent cultural Serbare Drăguşani Şerban Ghereghi Inspector şcolar pe plasă Statutul model al G.A.C. 10 iulie Halmeu Analiza muncii Experienţa negativă, acumulată în anul 1949, când au fost înfiinţate primele două gospodării colective din judeţ, a atras atenţia conducerii judeţenei de partid, care s-a văzut nevoită să formuleze nişte chestionare tipizate, menite să vină în sprijinul activiştilor de partid însărcinaţi cu popularizarea ideii colectiviste la sate, întrucât aceştia se dovediseră, în repetate rânduri, incapabili să ofere răspunsuri pertinente întrebărilor adresate de ţărani. întrebările înserate în formulare erau prevăzute cu răspunsuri standardizate, pentru a fi eliminate eventualele interpretări prosteşti din partea activiştilor sau situaţiile în care aceştia ar putea fi puşi în dificultate de ţărani. Majoritatea răspunsurilor urmăreau să pună într-o postură ticăloasă clasa chiaburilor, încă din definiţia dată G.A.C.: „întrebare: Ce este o Gospodărie Colectivă ? răspuns: Asociaţie de ţărani muncitori, cu scopul de a scăpa de mizerie , de a îmbunătăţi viaţa şi de a scăpa de exploatarea chiaburimii. Asociaţia se face de bună voie”12. Propaganda antichiaburească se repeta obsedant de-a lungul întregului material. La paragraful rezervat interpretării „importanţei statutului”, se spunea: „[statutul] deschide drum larg în lupta împotriva chiaburimii, în legătură cu exploatarea omului de către om. Statutul merge pe drumul trasat de experienţa ţărănimii colhoznice, care a reuşit să ridice agricultura la stadiul cel mai avansat din lume. Merge pe drumul trasat de Lenin şi Stalin. Este arma puternică în mâna ţărănimii muncitoare -pentru construirea socialismului la sate”13. La întrebarea: „care sunt trăsăturile ce stau la baza statutului ?” propaganda îmbracă o formă mistică, apelând la cifra magică, oferind 7 caracteristici de bază: „1. Asocierea de bună voie — Voluntarismul este o caracteristică, nu se admite nici o silire din partea nimănui. Se asociază ţăranii săraci şi mijlocaşi şi se înlătură chiaburii. 2. Colectivizarea mijloacelor de producţie — pământul, uneltele mari, plug, grapă, etc., vitele de muncă (...) Este necesară comasarea. La comasare nu este voie a se nemulţumi ţăranii săraci şi mijlocaşi, lor li se va da teren în apropierea Gospodăriei Colective sau locuinţă. Vom nemulţumii la comasare, chiaburii14. 12 Ibidem, f. 15. 13 Ibidem. 14 Ibidem, f. 16.
