Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Cultură şi civilizaţie
Contribuţii la istoria presei române din Budapesta 295 care semna “Popa Coresi”. Ultimul număr a ieşit la 13 aprilie 1919. Revista oferea sfaturi agricole în toate domeniile, introducând şi o rubrică literară inspirată din literatura românească modernă. în rubrica noutăţilor au apărut şi ştiri politice într-o orientare prudentguvemamentală. “Familia Română”, săptămânal ilustrat redactat de Lucian Bolcaş, a apărut la 1/14 februarie 1908. Greutăţile financiare au oprit editarea numărului 31. Conţinutul revistei a fost apolitic, punând accentul pe operele literare contemporane, mai ales ale lui loan Slavici şi Emil Isac. Au fost inserate şi reportaje, ca de pildă despre participarea învăţătorilor români la cursurile de perfecţionare de la Budapesta. “Foaia Ilustrată” a ajuns în mâna cititorilor începând cu anul 1902 ca supliment la “Poporul Român”, fără să fi avut o apariţie definitivă. La 19 martie 1911 a devenit supliment la “Foaia Poporului Român”. Cu ritmicitate săptămânală a ieşit între 1 octombrie 1915 şi 23 iunie 1918. în tematica ei au figurat protagoniştii contemporani ai literaturii române. Un mare interes au stârnit prezentarea diverselor colţuri ale lumii, mai ales după izbucnirea primului război mondial. Totodată, s-au publicat reportaje despre câmpurile de luptă evidenţiind prezenţa soldaţilor români. Participarea României (1916 - 1918) a fost comentată în limitele obligatorii. X X X Prima revistă literară apărută la Pesta a fost “Aurora Română” întemeiată de Ioanichie Miculescu, parohul ortodox local, totodată proprietarul, redactorul responsabil şi editorul publicaţiei. începând cu 1/13 ianuarie 1863 au fost tipărite 60 numere în decurs de doi ani. La redactare, la început, a colaborat şi Iosif Vulcan. Colapsul revistei s-a datorat greutăţilor financiare. Revista apărea cu litere latine şi a pus accentul pe productele literaţilor din arcul intracarpatic (Iustin Popfiu, Zaharia Boiu, Iulian Grozescu, Aurel Mureşan, Pavel Draga, Iosif Vulcan). S-a acordat spaţiu şi literaturii universale precum şi celei maghiare, mai ales lui Jókai Mór şi Petőfi Sándor. O valoare documetară a reprezentat rubrica ştirilor. în 1866, Ioanichie Miculescu a încercat să iniţieze anuarul “Almanahul Musei Române” continuarea nu a fost însă posibilă. Cel mai important periodic literar românesc apărut la Budapesta a fost “Luceafărul”, cu apariţie bilunară între 1 iunie 1902 şi 15 octombrie 1906, dată la care redacţia s-a mutat la Sibiu. în fruntea iniţiativei a stat Octavian Tăslăuanu (1876 - 1942), în epoca respectivă funcţionar al Consulatului General al României în capitala ungară. în redacţie au mai figurat Octavian Goga, Ion Lapedatu, Al. Ciurea, etc. Revista a avut o orientare literară panromânească. Numărul cel mai elevat este cel dedicat jubileului de 40 ani de domnie a regelui Carol I (1916). Dintre poeţi mai frecvent au figurat Octavian Goga, Maria Cunţan, Zaharia Bârsan, George Coşbuc, Şt. O. Iosif. Pe tărâmul poeziei s-au evidenţiat Ion Agârbiceanu, Mihail Sadoveanu, Sandu Aldea, etc. O realizare majoră a constituit publicarea în 1904 a primului fragment în traducere românească din “Tragedia omului” renumita operă a lui Madách Imre, prin stăruinţa lui Octavian Goga.
