Murányi János szerk.: A Csíki Székely Múzeum Évkönyve 2005. Társadalom-és Humántudományok (Csíkszereda, 2006)

MŰVELŐDÉSTÖRTÉNET - MEDGYESY-SCHMIKLI NORBERT: „Hány csép vért hullatott edes Jesusotok, / Én mingyárt meg mondom, ide halgassatok!" - A csíksomlyói misztériumdrámák egyik legősibb motívuma

A CSÍKI SZÉKELY MÚZEUM ÉVKÖNYVE 2005 243-258 MEDGYESY-SCHMIKLI NORBERT „HÁNY CSÉP VÉRT HULLA TOTTEDES JESUSOTOK, ÉNMINGYÁRTMEG MONDOM, IDEHALGASSATOK!" A csíksomlyói misztériumdrámák egyik legősibb motívuma Abstract: [One of the most ancient motives of the mystery plays of Csíksomlyó] The Baroque mystery plays of the Franciscan Secondary School in Csíksomlyó from year 1733, 1734 and 1736 give us detailed, exact data on Christ's sufferings, including how much blood and tear he has shed, how many times he has been hit on différent parts of his body, or how many steps he had to take on Good Friday from the moment he was captured tili the Golgotha. These rather naturalistic descriptions in the mystic visions of the Gothic era are mainly from the writings of MECHTILD of Magdeburg {1210 - 1289?), LUDOLPHUS de Saxonia (1300 - 1378), SAINT GERTRUDE (1256 - 1302), SAINT BRIGITTE (1303 - 1373) and Johannes DE CAULIBUS (around 1300). These were perpetuated on in the standard spiritual works of the Baroque as the biography of Virgin Mary and Jesus titled Makula nélkül való tükör (Das grosse Leben Jesu Christi. Nagyszombat, 1712) translated from the work of Martin VON COCHEM (1634 - 1712), the contemplation collection of the Jesuit Guilelmus STANIHURSTUS titled: Dei immortalis in corpore mortali (Nagyszombat, 1731) and its Hungárián version from the pen of Flórián OZOLYI (A halandó testben szenvedő halhatatlan Istennek Szentséges Históriája. Pozsony, 1727), or the book of religious exercises of the Franciscan Aemilianus NlEBERLE (Octava Seraphica. Csíksomlyó, 1733). Références can also be found in one of the songs of János KÁJONI (Hymnarium, 1659 1677), according to which Christ has had 5440 wounds. The Franciscan mystery playwrights of the 18* century used these writings as source especially the descriptions of Octava Seraphica. Rezumat: [Unul din cele mai vechi motive ale miste riilor dramatice de la Şumuleu-Ciuc] în piesele dramatice din epoca barocului, prezentate de către elevii gimnaziului franciscan de la Şumuleu-Ciuc în anii 1733, 1734 şi 1736 de Sfânta Vineri, găsim date cifrice exacte despre patimile lui Isus Cristos: de exemplu câte picături de lacrimi şi de sânge a vărsat Mântuitorul, de câte ori a fost lovit în diferite părţi ale sfântului său Corp sau câţi paşi a fost silit să facă de la capturarea sa până la Golgota. Reprezentările destul de naturalistice îşi au originea mai ales în scrierile lui MECHTILDIS de Magdeburg (1210-1289?), LUDOLPHUS de Saxonia (1300-1378), SFÂNTA GERTRUDA cea Mare (1256-1302), SFÂNTA BRIGITA (1303-1373) şi Johannes DE CAULIBUS (cca 1300). Acestea ne-au fost transmise prin mijlocirea operelor fundamentale ale spiritualităţii baroce, ca de exemplu, o biografie a lui Isus şi a Sfintei Maria, publicată în limba maghiară cu titlul de Makula nélkül való tükör (Oglinda fără de pată. Nagyszombat, 1712), o traducere a operei lui Martin VON COCHEM (1634-1712); culegerea de meditaţii intitulată Dei immortalis in corpore mortali a iezuitului Guilelmus STANIHURSTUS (Nagyszombat, 1731) şi versiunea maghiară a acesteia în traducerea franciscanului Flórián OZOLYI (A halandó testben szenvedő halhatatlan Istennek Szentséges Históriája. Pozsony, 1727); sau cartea de exerciţii spirituale, Octava Seraphica a farnciscanului Aemilianus NIEBERLE (Şumuleu-Ciuc, 1733). într-una din sfintele cântece ale Hymnariumului (1659-1677) de Johannes KÁJONI găsim o menţiune potrivit căreia Cristos a suferit de 5440 de răni. Autorii franciscani ai jocurilor de misterii dramatice din secolul al 18-lea s-au inspirat din aceste lucrări, mai ales din descrierile aflate în Octava Seraphica.