Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale

Marisia XXXIV-XXXV

evocatoare a celui onorat. Duminicä 10 iulie 1933, a fost organizatä solemnitatea dezvelirii25 §i sfintirii bustului George Co§buc, manifestarea bucurändu-se de о impresionantä participare26; au fost pilduitoare §i cäläuzitoare cuvintele enuntate de profesorul loan T. Lupa§27, reprezentänd la ceremonie Academia Romána. A fost

spirit de sacrificiu, s-au aflat la datorie. Un asemenea exemplu constituindu-l Monumentul Eroilor ceferi§ti din Piata Gárii de Nord realizare a sculptorilor Cornel Medrea §i Ion Jalea ); Idem, Dreptul la replicä - Pro Cornel Medrea, Tn: „Cronica Romána", Bucure§ti, anul X, nr. 3204, 30 iulie 2003, p. 7 (nästru§nice afirmatii formulate tendentios din partea unei persoane de la periodicul „Gardianul" mi-a determinat reactia, evocänd contributia maestrului sculptor profesor Cornel Medrea la propä§irea statuarii romäne§ti, la formarea multor generatii de noi artisti plastici).

25 „Calendarul pentru popor al Asociatiunii pe anul 1934", Sibiu, p. 116-117 /tinerii din „Actiunea Romäneascä” din Sibiu au adunat banii cu care a fost realizat pentru Sibiu bustul Gheorghe Co§buc, dezvelit in iulie 1933; p. 117 foto: bustul realizat de Cornel Medrea/( vezi §i AI. Dima, оp. cit., p. 213- 214, foto bustul G. Co§buc comandat de Asociatia „Actiunea Romäneascä”, Sibiu).

26 Au fost prezenti, in Piata Unirii, membri ai guvernului, ai armatei, ai clerului, numero§i sibieni dar §i locuitori din localitätile limitrofe ora§ului. A fost prezent mitropolitul Nicolae Bälan, arhiereul vicar Vasile care a §i cuväntat, apreciind creatia cre§tineascä §i moralista a celui care a avut in ambianta Sibiului ani de profunde realizäri poetice. Au mai luat cuväntul Voicu Nitescu, dr. Gheorghe Préda reprezentänd ASTRA, poetul Adrian Maniu, reprezentänd Societatea Scriitorilor Romäni, prefectul judetului Sibiu, Coriolan §tefan, care, la finalul succesiunii vorbitorilor, a adresat multumiri celor care au initiat, perseverat in a aduce in fórul public simbolul cinstirii lui George Co§buc §i celor prezenti la aceastä manifestare de suflet. О mentiune specialä pentru corul celor 100 de invätätori §i invätätoare convocati la о reuniune profesionalä in ora?ul de pe Cibin §i care au avut impresionante interventii Tn timpul sfintirii simbolului, dänd cuvenitele replici soborului de preoti care oficiau, iar apoi au interpretat douä cäntece inspirate de versurile särbätoritului. Prima piesä apartinänd compozitorului Nicolae Oancea (7 martiéi893, Rämnicu Välcea - 1974) a fost vibrantul §i mobilizatorui „Sus inima romäni", iar a doua piesä a fost „La oglindä” a compozitorului Timotei Popovici (20 august 1870, Tincova, jud. Cara§-Severin - 11 Septembrie 1950, Lugoj). In partea a doua a zilei au fost intreprinse mici excursii in zonele limitrofe ora§ului, participant la solemnitatea diminetii devenind musafirii celor care veniserä din respectivele localitäti.

27 loan T. LUPAS (9 august 1880, Säli§te, azi jud. Sibiu - 3 iulie 1967, Bucure§ti). Studii primäre la Säli§te, liceale la Sibiu (1892-1899) §i Bra§ov (1899-1900), superioare la Facultatea de Litere §i Filozofie din Universitatea din Budapesta, luänd in 1904 doctoratul in istorie §i latinä, cu teza Biserica ortodoxa din Transilvani §i unirea religioasä din veacul al XVIll-lea. Anii studentiei l-au integrat in activitätile Societätii studente§ti academice „Petru Maior”, in 1902, fiind §i unul din initiatorii §i intemeietorii periodicului „Luceafärul”. Beneficiind de о bursä oferitä de societatea „Transilvania,” а urmat о perioadä de documentare §i specializare in Germania la Berlin §i in Bavaria, intreprinzänd §i о cälätorie prin Tirol §i Italia, revenind in Transilvania in 1905. Cuno§tintele dobändite au contribuit la formarea sa ca un valoros istorie. A fost numit profesor la Institutul „Andreian” din Sibiu, apoi inspector §colar confesional in perioada anilor 1909-1919 §i protopop de Säli§te in perioada 1909- 1920. Dupä realizarea Marii Uniri a desfä§urat о prestigioasä carierä universitarä la Cluj §i Sibiu, intre 1919-1946. impreunä cu Alexandru Lapedatu, a pus bazele Institutului de Istorie Nationalä din Cluj pe care l-а condus pänä in 1945. Au fost anii in care rodul muncii institutului s-а incorporat §i in cele 10 numere ale „Anuarului”. loan T. Lupa§ a avut §i о complexä activitate pe täräm politic §i cultural. Ca om politic, membru in Partidul National Romän, pentru cele intreprinse, este condamnat §i executä 3 luni de Tnchisoare la Seghedin. Membru activ, in anul 1910 este ales in conducerea ASTRA. Dupä intrarea Romäniei in räzboi este internat in lagärul de la Sopran, pänä in martié 1917. Participä la Marea Adunare Nationalä a Romänilor de la Alba lulia, fiind ales in Consiliul Dirigent al Transilvaniei in cadrul cäruia, in calitate de secretar general, prime§te responsabilitatea resortului Culte §i Instructiune Publicä. Ca deputat in Parlamentül Romäniei contribuie la infiintarea Universitätii de la Cluj punänd bazele cercetärii §tiintifice in calitate de codirector al Institutului de Istorie Nationalä din Cluj, remareändu-se ca valoros creator de §coalä istoricä, publicist. Membru in Partidul Poporului, ministru al Sänätätii §i Ocrotirilor Sociale (1926-1927), s-а aläturat lui Octavian Goga, fiind unul dintre fondatorii Partidului National Agrar, Partidului National - Cre§tin. ín anii 1937-1938 a fost ministru al Cultelor §i Artelor. ín cadrul Bisericii Ortodoxé Románé a fost deputat atät in Congresul bisericesc din Bucure§ti, cät §i in Sinodul eparhiei Cluj. La ASTRA a fost membru in Comitetul Central, pre§edinte al

235