Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvănene între cele Două Războaie Mondiale
Marisia XXX-XXXI 1927, la 27 septembrie, ziua na§terii patronului §colii. Bustul urma sä fie a§ezat in fata liceului din Tärgu Mure§. Era considerat ca un prinos de recuno§tintä §i admiratie pentru oamenii mari, vrednici care au adus о contributie deosebitä pentru neamul románesc, fiul acestui tinut, Alexandru Papiu Marian, avänd Tn cursul vietii, ca ideal, realizarea unirii tuturor romänilor, fiind aläturi de láncú, Buteanu, Bärnutiu. Solicitarea de fonduri intervenea Tn epoca cänd apar primele efecte ale crizei economice,53ca urmare a diminuärii exportului Romäniei, datoritä politicii de dumping promovatä de U.R.S.S, astfei ca au fost necesare alte noi interventii54 pentru obtinerea sumelor necesare. Depä§irea dificultätilor de naturä materialä a permis amplasarea Tn fata clädirii unitátii §colare §i dezvelirea55 la 1 decembrie 1930. La solemnitate Academia Romána a fost reprezentatá de George Bogdan-Duicä56. Sculptorul donase §colii §i piesele turnate Tn ghips, care fuseserä amplasate Tn interiorul edificiului. Situatia creatä dupä august 1940 a afectat §i patrimoniul acestei §coli, pierzändu-se atät componentele turnate Tn gips cat §i basoreliefurile turnate Tn bronz, ata§ate pe pärtile laterale ale piedestalului monumentului. Numai bustul a fost salvat, putänd reveni pe vechiul amplasament. Au fost anii de ignorare impusä a ceea ce era referintä Ia cultura romäneascä. A intervenit un moment cänd presa a cäutat sä afle cine era autorul respectivei lucräri. Memoria colectivä, Ia trei decenii, ignora totalmente Tnfäptuirile Tnainta§ilor Tntru cinstirea patronului §colii.57 Au trecut anii §i acest simbol revine Tn atentia generatiilor, presa consemnänd, la anumite momente, existenta §i mesajul cätre viitorime58. 53 Vezi Tn acest sens, Dr. Nicolae Mänescu, Turcia de astäzi, Editura „Cartea Romäneascä”, Bucure§ti, 1939. 54 A.N.-D.A.I.C., fond M.C.A., D A., inv. ..., dosar 135/1928, f. 13: la 6 ianuarie 1928, din Tärgu Mure§, prof, loan Boja, pre§edintele comitetului de initiativä pentru realizarea monumentul dedicat lui Alexandru Papiu Marian solicita M.C.A. sprijin material pentru ridicarea monumentului. El mentiona cä unul din marii reprezentanti ai culturii romäne§ti este Alexandru Papiu Marian, al cärui nume Tmpodobe§te frontispiciul liceului din Tärgu Mure§. Apreciind jertfele de muncä intelectualä §i nationalä ce le-а dús, ca tribün al poporului in 1848, aläturi de lancu, Buteanu, Bärnutiu, ca profesor universitär, ca ministru de Justitie, ca procuror general al Tnaltei Curti de Casatie, ca membru al Academiei Románé, acest erudit rar §i mare istoriograf román, profesorul considera drept о datorie pioasä §i de recuno§tintä adresarea cätre M.C.A. cu propunerea ridicärii unui monument comemorativ, cu prilejul centenarului na§terii §i semicentenarului mortii, Tn toamna anului 1928, care sä se a§eze in fata liceului. Era о revenire la cererea din 7 martié 1927; X.N.-D.A.I.C., fond M.C.A., D.A., inv......dosar 100/1929, f. 34: la 11 februarie 1929, din Tärgu Mure§, conducerea liceului „Alexandru Papiu llarian” intervenea din nou la M.C.A. pentru obtinerea sprijinului material pentru terminarea monumentului Alexandru Papiu llarian. 55 A.N.-D.A.I.C., fond M.C.A., D.A., inv. 819, dosar 68/1937, f. 40 foto: la Tärgu Mure§ bustul Alexandru Papiu llarian 1827-1877, bronz, 1928 amplasat in fata clädirii cu firma Cäminul cerceta§ilor - Cohorta Horea; Ghid... p. 36. 56 Gheorghe /George/ Bogdan-Duicä (2 ianuarie 1866, Bra§ov - 21 septembrie 1934, Bra§ov), istoric literar, carierä didacticä universitarä, publicist, Premiul National de criticä §i istorie literarä acordat in anul 1925, membru corespondent, ales la 25 mai/7 iunie 1913, membru titular al Academiei Románé, ales la 4 iunie 1919( vezi §i: „Calendam/ Universut, 1936”, Bucure§ti, p. 238; Dumitru Micu, Dictionar de literaturä románé, Editura Univers, Bucurefti, 1979, p. 65; Dorina N. Rusu, op. cit., p. 121-122). 57 J.B. /Jean Baras/, Cine e artistul ?, in: ,Arta plastica”, Bucure§ti, anui V, nr. 3-4, 1958, p. 69: referinduse la comemorarea lui Alexandru Papiu llarian la Tärgu Mure§, autorul remarca calitätile bustului din fata liceului intrebändu-se cine este autorul. Constata totodatä cä, din päcate, basoreliefurile nu mai existä. VZT: Lucrarea a fost realizatä de sculptorul loan Schmidt Faur. 58 Danos Miklo§, Tärgu Mure§, Bucure§ti, 1966, p. 38; Liceui „Alexandru Papiu llarian”, 50 Semicentenar 1919-1969, p. 81-84; F.T., C.U., Locuri §i monumente pa§optiste, Bucure§ti, 1978; Mihai Monoranu, Pagini din istoria invätämäntului romänesc - Colegiul national „AI. Papiu llarian”- Tärgu Mure§ (1), in: „Natiunea", Bucure§ti, 3-9 iulie 2002, p. 5, Virgiliu Z. Teodorescu, Documente inedite despre suferintele romänilor in 265
