Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvănene între cele Două Războaie Mondiale
Marisia XXX-XXXI Bisericii Ortodoxé Romane. Monumentul Avram láncú a fost preluat de cätre ora§ul Tärgu Mure§, avänd la rändu-i parte de restri§tile anilor ulteriori. La Cluj, dupä dobändirea terenului pentru amplasarea Catedralei, a fost lansat concursui pentru definirea proiectantilor respectivului edificiu. Räspunzänd cerintelor comanditarilor, cei doi castigatori ai concursului, arhitectii Constantin Pomponiu14 §i George Cristinel15 au elaborat planurile unei constructii de anvergurä, impresionantä prin modul cum s-а integrat Tn spatiul pus la dispozitie, armonizarea cu régimül de Tnältime al edificiilor limitrofe. Exteriőrül läca§ului, prin proportii, tratarea fatadelor, numärul §i amplasamentul turlelor, finisajele de о deosebitä calitate au impus-o ca о realizare de exceptie. La buna impresie concura §i aspectele interiorului, unde, caracteristicile suprafetei, a volumului, a luminii de zi, acustica §i aerajul constituie un summum fericit obtinut prin buna proiectare, executie §i materialele puse Tn operä. La 7 octombrie 1923, a avut loc solemnitatea punerii pietrei fundamentale a Catedralei Ortodoxé din Cluj. Printre participanti s-а aflat16 §i Ion I. C. Brätianu17. S-а pornit cu avänt la edificare, lucrärile fiind, insä, stopate Tn momentul cänd resursele financiare au lipsit18. Au venit anii crizei financiare care au impus diminuarea ritmului initial. Dacä, despre criza mondialä a anilor de la Tnceputul deceniului al patrulea al secolului XX, consemnarea о avem Tn numeroase surse bibliografice, despre anterioara crizä care a lezat profund economia romäneascä, cea declan§atä dupä 1925, ca un preambul a celei mondiale, Tncä evitäm а о trata. Färä a se demobiliza, initiatorii au cäutat §i obtinut partiale posibilitäti ca lucrärile sä nu fie abandonate. Catedrala din Cluj a fost ridicatä prin rävna Episcopiei Vadului, Feleacului §i Clujului, a episcopului Nicolae lvan,19care а 14Constantin Pomponiu (1887, Galiciuica, jud. Dolj - 1 septembrie 1945, Bucure§ti), studii de arhitecturä la Bucure§ti §i Paris, absolvite ín 1920, proiecte pentru Verdun, Bucure§ti, Cluj, Märä§e§ti, care au condus la realizäri concludente in Romania §i Franta. Stilul arhitectural este neo-romänesc. Autor, impreunä cu George Cristinel, al proiectului Crucii Eroilor Neamului de pe muntele Caraiman. Tot impreunä cu acesta, а mai proiectat Catedrala Unirii din Cluj, construitä intre 1921-1934, ai al Mausoleului de la Märä§e§ti construit, intre 1922-1939. A fäcut parte din masonerie, fiind membru in Marea Loja Nationalä din Romania (vezi §i Tablóul arhitectilor diplomati..., Bucure§ti, 1937, p. 10: in 1938 locuia pe str. Madrid nr. 8; vilele din respectivul cartier de locuinte ieftine au fost proiectate de Constantin Pomponiu; Paul Constantin, Dictionar universal al arhitectilor, Editura §tiintificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti, 1986, p. 260. 15George Cristinel (27 ianuarie 1891, Bucure§ti - ?), studii de arhitecturä la Paris, proiecte pentru constructii la Bucure§ti, Märä§e§ti, Cluj, Cälära§i, Sibiu, Cämpia Turzii, Orä§tie, Soveja (Paul Constantin, op. с/f., p. 79-80). 16 A.N.-D.A.N.I.C., Fototeca inv. 1409, 111/13 foto Voitec, Cluj 210x145 mm. 17 Ion I.C. Brätianu (20 august 1864, Florica-§tefäne§ti, jud. Muscel, azi Arge§ - 24 noiembrie 1927, inmormäntat in mausoleul familiei din biserica de la Florica); vezi §i: Dim. R. Rosetti, Dictionarul contimporanilor, editia l-а, Editura Litografiei „Populara”; „Pasagiul Roman” nr. 12, 1897, p. 206; Dorina N. Rusu, op. cit., p. 166, indice p. 355; Dr. Dorina N. Rusu, op. cit., p. 139; A.N.-D.A.N.I.C., fond Ion I.C. Brätianu, inv. 824, dosar 67/1923; Virgiliu Z. Teodorescu, In memoriam: Cinstire memoriei lui Ion I.C. Brätianu, in: „Revista ArhiveloT, Bucure§ti anul LXXV, vol. LX, nr. 1-2, 1998, p. 202-209; Ibidem, Profanatorii de monumente, in „Politica", Bucure§ti, anul IX, nr. 436; Ibidem, Profanare cu lipid electoral, in „Dimineata”, Bucure§ti, anul X, nr. 6 (2935), 4 noiembrie 2000, p. 5. 18 A.N.-D.A.N.I.C., fond Casa Regalä, Regenta, inv. 728, dosar 71/1929; Catedrala B.O.R. din Cluj. 19 Nicolae Ivan (17 mai 1855, Aciliu, azi jud. Sibiu - 3 februarie 1936, Cluj); studii liceale §i teologice la Sibiu, pregätire §i carierä eclesiasticä, didacticä, redactionalä, episcop al Clujului din 1921. Militant pentru realizarea Unirii cu Romania, membru al P.N.R., functii de conducere, sprijinitor al activitätii ASTRA §i a altor institutii bancare, culturale, publicist, membru onorariu al Academiei Romane, 28 mai 1934. Nicolae Ivan, episcop al Clujului a decedat la 3 februarie 1936 (pentru amänunte, vezi §\:„Calendarul Universul, 1937', Bucure§ti, p. 306; Dorina N. Rusu, op. cit., p. 191; Mircea Päcurariu, Dictionarui teologilor romäni, editia ll-a reväzutä §i íntregitá, Editura Enciclopedicä, Bucure§ti, 2002, p. 237; Enciclopedia ortodoxiei romäne§ti, Editura institutului Biblic §i de misiune ortodoxé, Bucure§ti, 2010, p. 354). 259
