Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/3. (2009)
Győrfi Zalán: Un punct nou în topografia arheologică medievală a oraşului Târgu Mureş
Un punct пои in topográfia arheologicá medievalä a ora$ului Tárgu Мищ 187 pice. Nivelul de incendiere a suprapus un strat brun-negricios u§or pigmentat, fara material arheologic, dupä care a urmat un nivel gros de pämänt negru, compact, cu doar cáteva fragmente ceramice preistorice, atipice. Sóiul viu a apárut la adáncimea de 1,70 m. Descrierea materialelor Matériáiul medieval este reprezentat aproape exclusiv de ceramicä, aláturi de aceasta fiind gäsite doar cáteva fragmente de cuie din fier, oase de animal §i о monedä. Monedä2 Denar Mathia Corvin (1462) (Pl. VII/4) Denar din Ag foarte slab (aliat cu Cu), 0, 67 g, 14 mm, gáurit, emis in anul 1462 la Baia Mare3. Pe Avers: + mOn(CTA) • (m)Ath(I)G • DG. Legenda partial lizibilä se aflä intre douä cercuri de perle. ín cämp apare un cap de leu incoronat. Pe Revers: (R)6GIS h - V(nGARIG). Legenda partial lizibilä, in cämp crucea dublä apostolicä cu siglele n - S. Referintä: Huszár 704; Unger 555. Monedä pare interesantä deoarece aceastä siglä de monetarie n - S nu figureazä nici in catalogul lui L. Huszár, nici in catalogul lui E. Unger. Vistierul regatului intre anii 1459-1464 era Imre Szapolyai. Cämärarul monetäriei din Baia Mare in 1461 era Miklós Szapolyai, iar in 1463 Kristóf Firenzei4. Apogeul monetäriei din Baia Mare incepe la mijlocul secolului al XV-lea. Längä monetäria de la Kremnica (u. Körmöcbánya), cea de la Baia Maré devine a doua monetärie ca importantä in Regatul Ungariei. ín timp ce Kremnica va fi centrul emisiunilor monetäre din argint, Baia Maré ajunge centrul emisiunilor monetäre din aur5. Probabil din acest motiv dénárul cu siglele ín cauzä constituie о raritate §i nu se intálne^te in catalogul lui L. Huszár §i E. Unger, sau cunoscänd situatia economicä a vremii avem de-а face cu un fals monetär, lucru practicat frecvent §i in timpul lui Mathia Corvin. Cer amica ín afara unor fragmente de cahle-oalä §i cahlä, intreg materialul se inscrie in rändul veselei ceramice. Cahle (PL VI/5-6) S-au gäsit douä fragmente de cahle-pläci cu reprezentäri oarecum interpretabile. Primul, de о calitate inferioarä, are un decor vegetal. Celälalt fragment este executat mai chibzuit §i are probabil un decor de elemente geometrice combinate. Opait Un singur fragment ar putea fi determinat ca facänd parte dintr-un opait cu profilul bűzei asemänätoare unei oale, avänd о nervurä la limita dintre buzä §i corpul recipientului. Fragmentul reprezintä partea in care se porne$te ciocul vasului pentru introducerea fitilului. 2 Identificarea §i descrierea monedei apartine colegului László Keve, cäruia ii multumesc pentru ajutorul oferit. 3 Huszár 1979, 111; Unger 1997, 176. 4 Gyöngyössy 2005, 44, 47. 5 Gyöngyössy 2005, 58-59.
