Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Studii şi materiale - II. Istorie

478 M. TURZAI, S. SIN, К. OLOSZ 4 despre capodopera lui Madách, editatä tocmai in acest an la noi in täl­­mäcirea magistralä a lui Goga. Tot in 1934 Bitay a informat pe cursandi de la Välenii de Munte despre principalele evenimente editoriale din cul­tura maghiarä §i anume: apari^ia istoriei maghiare a lui Hóman-Szekfű, aparitia lexiconului de literaturä universalä editat de Dézsi $i Mészöly, lexicon la care Bitay contribuise cu о sutä trei articole despre literatura romána, §i aparitia istoriei literaturii maghiare in sapte volume, autor Pintér Lajos. In 1935 a evocat figura lui Rákóczi Ferenc al II-lea, a ca­­racterizat poezia curutilor, literatura maghiarä din evul mediu, a confe­­rentiat, de asemenea, despre Báróczi Sándor §i despre curentul francez din literatura maghiarä iluministä. In 1936 a dezbätut problema barocu­­lui in cultura maghiarä, schitind activitatea polemicá a lui Pázmány Pé­ter, reprezentant de seamä al contrareformei. In anul 1937, (anul mortii sale petrecutä la 2 decembrie) a prezentat la Välenii de Munte figura lui Franz Liszt. Pretuirea lui Nicolae Iorga fatä de Bitay Árpád s-а manifestat $i ín faptul cä i-a solicitat colaborarea in calitate de consilier pentru proble­­mele nationalitätilor conlocuitoare. La 31 aprilie 1931 Bitay Árpád a fost numit consilier la Pre^edintia Consiliului de Ministri, functionind in aceastá calitate timp de un an. De altfel pretuirea a fost reciprocá. Bitay Árpád a tradus din opera literará a lui N. Iorga piesa Fatalitatea, care in 2 ianuarie 1925 s-а jucat la Teatrul Maghiar din Cluj in premierä, ín prezenfa savantului román. Stäpinind perfect limba romänä, Bitay a tra­dus din limba maghiarä in limba romänä $i invers. In 1928 la Cluj a pu­blicat un volum de tälmäciri din poeti románi in titulat Műfordítások ro­mán költőkből. Volumul contine nume ca láncú Väcärescu, Vlahutä, Emi­­nescu, Co.?buc, $t. O. Iosif, N. Iorga, O. Goga, E. Isac, L. Blaga, V. Efti­­miu, AI. Macedonski, I. Minulescu, Arghezi 9. a. Pe lingä opere poetice, Bitay a tradus in limba maghiarä §i prozä din Agírbiceanu, Brätescu-Voi­­ne$ti, Delavrancea, Girleanu, Odobescu etc. Din literatura maghiarä a tradus ín románe$te din Szigligeti, din Herczeg Ferenc, din Jókai Mór, Mikszáth, Gárdonyi. A reie^it, eredem, chiar $i din sumara prezentare a activitätii lui Bi­tay Árpád, din unghiul temei noastre, aportul remarcabil al acestui cär­­turar la consolidarea relatiilor de prietenie romäno-maghiarä $i la reali­­zarea unei cunoa§teri reciproce reale, autentice a valorilor culturale. De aceea, pe drept cuvint seria N. Iorga in 1937, dupä pierderea lui Bitay, cä „a murit un om de bine“. In acelasi sens, comunicatul din ziarul Curen­tul, de pildä, subliniazä cä „Profesorul Bitay Árpád era deopotrivä sti— mat atit de románi cit $i de sträini, pentru caracterul säu integru $i obiecti vitatea sa exceptionalä“. Tot in acelasi comuni cat se mentioneazä 7 György Lajos, Dr. Bitay Árpád életrajzi adatai és tudományos munkássáqa (Biográfia $i activitatea ftiintificá a dr. Bitay Árpád), in Erdélyi Múzeum, XLIII (1938), nr. 3, pp. 185—202.

Next

/
Oldalképek
Tartalom