Céhládától az adatbázisig. Új utak és eredmények az ipartörténet kutatásában - A Veszprém Megyei Levéltár kiadványai 26. (Veszprém, 2012)

Pál-Antal Sándor: Ipartörténeti kutatások és források Erdélyben

PAl-Antal SAndor TAM AŞ ALEXANDRU: Economia fierului în Transilvania între anii 1750-1780. (Vasgazdálkodás Erdélyben 1750-1780 között). Sargetia, 13, 1977, 317-328. Újra közölve in: Din isto­ria metalurgiei hunedorene. Hunedeoara, 1994, 202-215. TANASE, MICHEL: Mediaşul la începuturile sale economico-urbane: de la meşteşuguri la bresle, fără a uita „măierimea” (Medgzes a gazdasági-városiasodás kezdetekor: a kézművesség­től a céhekig, nem feledkezve meg a „majorságiakről” sem.) História Urbana. Comisia de Istorie a Oraşelor din România. Sibiu - Bucureşti. 6, 1998, nr. 1-2, 141-151. TELCEAN, ECATERINA: însemne şi embleme de breaslă din Bistriţa (sec. XVII-XIX) (Céh je­lképek és jelvények a 17-19. században Besztercén) Revista Bistriţei. Muzeul de Istorie Bistriţa. 8., 1994, 97-109. TEUTSCH, FR.: Hermannstädter Goldschmiede. (Nagyszebeni aranyművesek). Korrespondenz- Blatt des Vereins Siebenbürgische Landeskunde. 3, 1880, 92-93. T[EUTSCH], [G. D.]: Zur Zunftgeschichte. (Céhek történetéről) Korrespondenz-Blatt des Vereins Siebenbürgische Landeskunde. 13, 1890, 67. TÓFALVI ZOLTÁN: Privire generală asupra istoricului olăritului din Corund - A köröndi fazekas­ság rövid áttekintése. In: Ceramica din Corund - A köröndi kerámia. Miercurea Ciuc -Csíkszereda, 1981, 11-30. TÓFALVI ZOLTÁN: A sóvidéki népi fazekasság. Mentor Kiadó, Marosvásárhely, 1996. TÓTH ZSUZSA: Contribuţii la cunoaşterea meşteşugurilor din Bihor. O familie veche de olari oră- deni. (Adalékok a bihari kézművesség ismeretéhez. Egy régi nagyváradi fazekas család.) Contribuţii la cunoaşterea etnografiei din Ţara Crişurilor. Oradea, 1971, 111-125. TÓTH ZSUZSA: Ceramica veche din Vama din colecţiile Muzeului Ţării Crişurilor. (Régi várnai kerámia a Körösök Múzeuma gyűjteményeiben.) Contribuţii la cunoaşterea etnografiei din Ţara Crişurilor. Oradea, 7-8., 1980, 107-202. Francia kivonat. TÓTH ZSUZSA: Ceramică ţărănească din Ineu (jud. Arad) în colecţia Muzeului Ţării Crişurilor. (Kisjenői (Arad megye) paraszt kerámia a Körösök Múzeuma gyűjteményeében.) Contribuţii la cunoaşterea etnografiei din Ţara Crişurilor. Oradea, 9., 1981, 115-159. Francia kivonat. TUFIŞ, OVIDIU MARINEL: Un document referitor la organizarea mineritului şi metalurgiei în Banat la începutul stăpânirii habsburgice. Instrucţiunile Administraţiei Banatului adre­sate la 12 decembrie 1718 maistrului miner de la Oraviţa. (Egy a bánáti bányászat és kohászat szervezésére vonatkozó okirat a Habsburg fennhatóság kezdetének idejéből. A Bánáti Adminisztráció 1718. december 12-i utasítása az orávicai bányamesterhez.) Tibiscum, 11, 2003, 341-351. TÜDŐS S. KINGA: A zalánpataki üveggyártás. In: A Kálnokyak 750. éve. Képek egy székely főúri család történetéből, (katalógus) Szerk. Jánó Mihály, Székely Nemzeti Múzeum, Sepsi- szentgyörgy, 2002. szeptember 13 - novovember 13, Cova Print Ny., Sepsiszentgyörgy, 2002, 7. ŢIPLIC, IOAN MARIAN: Breslele armurierilor din Sibiu, Cluj şi Braşov - rolul lor în apărarea Transilvaniei de sud. 1. Breslele armurierilor din Sibiu şi funcţia lor militară. (Nagys­zebeni, kolozsvári és brassói puskaműves céhek - katonai funkcióik. 1. A nagzsyebeni puskaműves céhek és katonai funkcióik.) Sargetia, 26., 1995-1996, nr. 1. 487-498. ŢIPLIC, MARIAN: Relaţiile economice ale breslei armurierilor sibieni cu Moldova şi Ţara Româ­nească. (A nagyszebeni puskaművescéh gazdasági kapcsolatai Moldvával és Havasal­földdel.) Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti. Alba Iulia. 2., 1996, 173-182. ŢIPLIC, IOAN MARIAN. Breslele armurierilor din Sibiu, Cluj şi Braşov. Funcţiile lor militare. 2. Breslele armurierilor din Cluj (sec. XIV-XVI). (Nagyszebeni, kolozsvári és brassói puskaműves céhek. Katonai funkcióik. 2. A kolozsvári puskaműves céhek a 14-16. században.) Sargeţia, 27., 1997-1998, 1. sz., 455-465. 86

Next

/
Oldalképek
Tartalom