Zepeczaner Jenő et al. (szerk.): Fizionomia etnică şi confesională fluctuantă a regiunii carpato-balcanice şi a Transilvaniei - Múzeumi füzetek 14. (Székelyudvarhely, 1996)
Árpád E. Varga: Despre numărul maghiarilor din Transilvania
figurează în nici o evidenţă, dar statistic lipsesc chiar şi în situaţia cînd o bună parte au fost plecaţi în perioada recensămîntului doar ca „navetişti", cu scopul de a lucra temporar pe undeva, ori din motive politice sau de altă natură, rămînînd pe dinafara recensămîntului — uneori, cu bună ştiinţă, datorită recenzorului. (Doar la Sfîntu Gheorghe, 4.000 de persoane.27) Absenţa, chiar şi temporară, a acestora trebuie consemnată ca un fapt, iară prezumţii privind motivaţiile invocate de cei plecaţi sau perspectivele de revenire definitivă acasă. Ţinînd seama de acest fapt, eu însumi înclin să fac loc în cadrul cercetării pe care o fac mai curînd unor valori „supraestimate". Comparaţia lui András Sütő e dureros dar adevărată: emigrarea e ca o hemoragie internă: nu e un proces spectaculos. O posibilă lectură — mai modestă — a acestei metafore ne avertizează că, în afara celor amintiţi mai încânte, trebuie să ţinem seama şi de lipsa celor care, în statisticile privitoare la emigrare, nu figurează ca maghiari, dar care „s-au scurs” din coloanele referenţiale maghiara ale recensămintelor anterioare. în această categorie intră evreii cu limba maternă maghiară plecaţi în Israel sau urmaşii maghiarizaţi ai şvabilor din zona Satu Mare, care, plecînd, au ales pămîntul strămoşilor lor, revenind aşadar în Germania ca germani. în 1956, mai trăiau în Transilvania 21.272 de persoane de naţionalitate evreiască (şi poate şi mai mulţi de confesiune izraelită) cu limba maternă maghiara; azi, numărul acestora este o mie sau două. Pe teritoriul judeţului Satu-Mare de azi, la recensămîntul din 1956 au fost înregistraţi în total 3.600 de germani. în mod surprinzător, tot aici se poate constata un procent de emigrare a germanilor ce depăşeşte cu mult cifra amintită. Doar în anii '80 au plecat din judeţ în Germania 6.716 persoane (rărind, evident, în cea mai mare OQ parte, rîndurile celor care anterior se declaraseră maghiari) ; în acelaşi timp — conturînd perspectiva continuării emigrării —, numărul germanilor rămaşi s-a ridicat la 14.300 de persoane. însumind totul, numărul celor care în perioada acordurilor finale ale dictaturii ceauşiste şi-au luat lumea în cap, ăl celor care, decepţionaţi de starea politică şi economică actuală a ţării, speră deocamdată să-şi amelioreze posibilităţile de trai în străinătate e estimat la 100-150 de mii, iar al celor care în anii anteriori au emigrat (în primul rînd, în Israel, Germania, Ungaria), respectiv s-au răspîndit în zone mai îndepărtate din ţară, la cel puţin 50 de mii de 58
