Bodáné Pálok Judit: Legea privind drepturile minorităţilor naţionale şi etnice din Ungaria (1993) - Múzeumi füzetek 13. (Székelyudvarhely, 1993)
Ştefan Faătean: Minorităţile şi etnice din Ungaria
n. Populaţia după naţionalitate Anul Maghiari Slovaci (1941-1990) Români Sîrbi Germani Ţigani 1941 8.918.868 16.677 7.565 3.629 302.198 27.033 1949 9.104.640 7.808 8.500 4.190 2.617 37.598 1960 9.837.275 14.340 12.326 3.888 8.640 56.121 1980 10.638.974 9.101 8.874 2.805 11.310 6.404 1990 10.142.072 10.459 10.740 2.905 30.824 142.683 Pe baza datelor recensămîntului din anul 1990, persoanele aparţinînd minorităţii româneşti din Ungaria trăiesc intr-un număr mai mare în următoarele judeţe şi localităţi: Zona Cu limbă maternă română De naţionalitate română Budapesta 572 1.263 judeţul Pesta 250 584 judeţul Békés 5.658 5.041 judeţul Csongrăd 440 496 judeţul Hajdú-Bihar 484 950 Total: 8.730 10.740 La recensămîntul din anul 1990, împărţirea pe grupe de vîrstă a persoanelor aparţinînd grupului etnic românesc din Ungaria care s-au declarat ca avînd limba maternă româna a fost următoarea: ne cu limba maternă română: 8.730 100% între 0—14 ani 990 11,3% între 15—39 ani 3.006 34,4% între 40—59 ani 2.404 27,5% peste 60 ani 2.330 26,7% în Ungaria, dintre cei 10,3 milioane de locuitori înregistraţi în 1990, 49.252 de persoane vorbeau limba română. Drepturile minorităţilor din Ungaria Constituţia Republicii Ungare declară că minorităţile care trăiesc în Ungaria sínt factori constitutivi ai statului. Constituţia le 9
