Gergely András: Istoria Ungariei - Múzeumi füzetek 7. (Székelyudvarhely, 1993)
VIII. Epoca absolutismului
înfiinţate ministere comune, iar pentru controlul activităţii miniştrilor comuni, precum şi pentru votarea cheltuielilor comune, parlamentele de la Viena şi de la Budapesta au ales câte o delegaţie de şaizeci de persoane, a căror activitate însă a rămas formală. Reglementarea îi asigura domnitorului largi drepturi suverane, deciziile sale referitoare la armată nu necesitau contrasemnătură ministerială, iar în cazul controverselor nedecise dintre cele două părţi ale imperiului, puterea lui de decizie devenea şi mai mare. Consensul politic era complectat de un tratat economic încheiat pe zece ani, ce urma să fie reînnoit mereu şi conserva comunitatea economică a imperiului. 95