Gergely András: Istoria Ungariei - Múzeumi füzetek 7. (Székelyudvarhely, 1993)
XII. Perioada socilaismului de tip sovietic
problema grijilor care măcină sărăcimea şi alte grupuri minoritare din ţară şi s-a acordat o atenţie deosebită situaţiei tot mai grave a maghiarilor din afara statului ungar. La tolerarea opoziţiei a contribuit fără-ndoială şi faptul că aceasta nu preconiza o schimbare privind angajarea ţării în materie de politică extertiă — respectiv faptul că o cotitură cu caracter stalinist în politica internă ar fi dus la sistarea împrumuturilor din occident. De altfel rezonanţa politică a activităţii opoziţiei nu putea fi considerabilă deoarece — pe baza experienţei istorice trăite în deceniile din urmă — majoritatea populaţiei se obişnuise cu ideea că nu-şi poate schimba destinul prin mijloace politice. Această convingere a înlesnit nu numai o relativă stabilitate politică, ci a dus totodată la devalvarea valorilor politice. Totodată activitatea opoziţiei, desfăşurată în sfera secundară a publicităţii, a împins către o liberalizare şi spiritualitatea mass-mediei oficiale. împotmolirea dezvoltării economice a generat degradarea lentă a nivelului de trai. Dezvoltarea socială bătea pe loc. Sporul natural al populaţiei a scăzut în aşa măsură, încât de la 1985 încoace începe faza scăderii pertinente a populaţiei, fenomen ale cărui consecinţe economice şi sociale — dimpreună cu îmbătrânirea populaţiei — vor pricinui probabil probleme grave. Indicii statistici ai sinuciderilor şi alcoolismului situează Ungaria pe primul loc din lume. A crescut şi numărul divorţurilor — aproape fiecare a doua căsătorie se desface — şi sunt tot mai puţini cei care se recăsătoresc. A scăzut media longevităţii; procentul de mortalitate a crescut într-o măsură excepţională la categoria bărbaţilor între 35 şi 50 ani. S-au depopulat sute de sate unde lipseşte aprovizionarea fundamentală; în oraşe, generaţiile mai tinere obţin tot mai greu locuinţă. în privinţa proporţiei studenţilor faţă de totalul populaţiei, Ungaria se află pe ultimul loc în Europa; interesul pentru puţinele locuri din învăţământul superior scade în continuare: întrucât prestigiul diplomei se devalorizează, multora nu li se mai pare că se merită s-o obţină. în anii ’80 lozincile conducerii politice, referitoare la “condiţiile specifice ale construcţiei socialismului” sau la “menţinerea 139
