Antal G. László: Situaţia minorităţii etnice maghiare în România - Múzeumi füzetek 6. (Székelyudvarhely, 1993)
Múzeumi füzetek bulgari, români şi de altă limbă maternă. Numărul romano-catolicilor maghiari din Transilvania în momentul respectiv era de cca. 860.000. După unsprezece ani, avînd în vedere sporul natural de cca. 7%, numărul lor total se poate estima la 926.000. Majoritatea romano-catolicilor din Transilvania trăind în judeţele secuieşti (Harghita, Covasna şi Mureş), unde sporul natural a depăşit întotdeauna media pe ţară, estimaţia noastră o putem considera ca o limită minimă (cf. Tabelul nr. 5). Scăderea numărului total al catolicilor faţă de 1975 o putem explica în primul rînd prin exodul şvabilor din Banat. Romano-catolicii din Transilvania nu desfăşoară o activitate editorială constantă. Calendarul romano-catolic din 1968 a apărut în 60.000, iar cel din 1976 în 82.000 de exemplare. Reformaşi din România sînt organizaţi în două eparhii, eparhia Reformată de Oradea, respectiv cea de Cluj. Biserica reformată din România număra în 1987 730.000 de membri botezaţi, care sínt aproape exclusiv maghiari. Cele două eparhii aveau în 1976 13 protopopiate şi 732 oficii parohiale, la care se adăugau 150 de filiale şi cca. 750 de diaspore, în total cca. 1632 de comunităţi. în legătură cu Eparhia de Oradea nu dispunem de date recente provenind din sursă directă. Din numărul 3/1986 al revistei reformate Confessio de la Budapesta aflăm însă, că ea se divide în cinci protopopiate, iar cele 232 de parohii, aflate în grija spirituală a 254 de preoţi, însumleză cca. 300.000 de credincioşi. Principalele date de care dispunem în legătură cu Eparhia Reformată de Cluj le vom trece în revistă în tabelul nr. 15. Este demnă de observat creşterea numărului credincioşilor cu 18.458, în perioada 1976—1982, cifră ce indică o creştere medie anuală de 7,56%. Ea nu trebuie pusă decît parţial pe seama sporului natural, cauza ei principală fiind în primul rînd dorinţa credincioşilor de a face parte efectiv dintr-o comunitate religioasă. Un alt indiciu în acest sens este şi numărul ridicat al acelor persoane trecute deja de pragul maturităţii, care se prezintă pentru confirmare. Biserica reformată împreună, cu cea evanghelică maghiară, publică odată la două luni revista „Református Szemle”, în 1100 de exemplare. (Revista a fost înfiinţată în 1908) In 1976 numărul unitarienilor a fost de 70.000. Ei dispuneau la data respectivă de 130 de biserici, în care slujeau 120 de preoţi. (Naţionalitatea maghiară din România. 518.) Biserica unitariană editează o publicaţie periodică intitulată „Keresztény Magvető”. Evanghelicii maghiari numărau în 1976 32.000 de suflete. Ei beneficiau de serviciul a 36 de preoţi. De la 1948 încoace au o episcopie separată, centrul acesteia fiind de la 1950 Clujul. (Naţionalitatea maghiară din România. 518.) Potrivit unei surse ecleziastice transilvănene, alte culte protestante (baptişti, adventişti, pentacostali, iehovişti, sîmbetişti) însumează 90.000 de maghiari. Luînd ca punct de plecare recensămîntul din 1910 care a găsit în Ardeal 80.000 de greco-catolici maghiari, astăzi numărul acelor unguri de religie unită care nu au trecut la altă confesiune, îl putem estima între 50—100.000. 46
