Antal G. László: Situaţia minorităţii etnice maghiare în România - Múzeumi füzetek 6. (Székelyudvarhely, 1993)

Tabelul nr. 10.

Creşterea populaţiei maghiare respectiv nemaghiare în cele opt mari oraşe ale Transilvaniei, 1956-1977.

Oraşul

Cu cît a crescut numărul nemaghiarilor

%

Cu cît a crescut numărul maghiarilor

%

Arad

62.200

+ 83,00

2.450

+ 7,00

Braşov

122.085

+130,63

11.258

+ 49,50

Cluj

96.453

+ 119,71

11.245

+ 15,16

Tîrgu-Mureş

31.134

+ 181,88

33.723

+ 70,14

Baia-Mare

55.094

+ 267,47

9.978

+ 65,12

Oradea

55.532

+138,73

17.276

+ 29,57

Satu-Mare

35.120

+ 168,10

16.396

+ 52,54

Timişoara

120.296

+ 107,13

6.232

+ 20,79

Total

557.887

+ 123,69

108.558

+ 34,82

Creşterea medie a populaţiei oraşelor: 88,12%.

Configuraţia etnică a oraşelor şi evoluţia acesteia în timp ar necesita o analiză amănunţită, care să ţină seama de particularităţile de dezvoltare a diferitelor oraşe. Din totalizarea datelor reiese că în cei 24 de ani examinaţi creşterea populaţiei orăşeneşti nemaghiare — care este de fapt aproape exclusiv românească — reprezintă 123%, iar a celei maghiare doar 34%.

Proporţia populaţiei maghiare şi româneşti din mediul rural — potrivit rezultatelor recensămîntului din 1977, desigur deformate în favoarea populaţiei româneşti — este de 1:3,35, în timp ce în procesul de creştere a populaţiei orăşeneşti la un ungur revin 5,14 români. Prin urmare există o preponderenţă de 37% a românilor în procesul creşterii populaţiei urbane, ceea ce se poate pune în primul rînd pe seama transferului de populaţie din regiunile extracarpatice.

Se intensifică şi ritmul creşterii populaţiei orăşeneşti: între 1956 si 1966 avem de-a face cu un ritm mediu anual de 2,73%, iar între 1966 şi 1977 acesta este de 4,33%.

De cînd Transilvania face parte din statul român, întărirea elementului românesc din mediul urban o putem considera ca o aspiraţie naţională explicabilă. Această tendinţă a fost însă moderată de relaţiile sociale tradiţionale şi cele de diviziune a muncii, sau altfel spus de caracterul preponderent ţărănesc al societăţii româneşti, precum şi de nivelul scăzut al investiţiilor industriale (cf. Tabelul nr. 11). în condiţiile economiei socialiste planificate de după cel de-al doilea război mondial puterea centrală îşi impune voinţa fără a întîmpina vre-un obstacol. Potrivit estimărilor, între 1948 şi 1977 în Transilvania au fost colonizaţi cca. 500.000 de locuitori ai Vechiului

39