Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 20. (Székelyudvarhely, 2020)
Focht Anna: Gorka Géza padlóváza restaurálása
Restaurarea unei vaze de podea de Géza Gorka Anna Focht Despre Géza Gorka şi istoria obiectului In anii 1910-1920 în Ungaria piaţa era dominată de ceramica produsă industrial, înainte de toate de produsele fabricii din Herend respectiv de cele ale fabricii Zsolnay. Artiştii participau cu obiectele lor mai ales la expoziţii. Mai târziu, concomitent cu întărirea stratului social al burgheziei, respectiv după Primul Război Mondial ceramica a devenit un component determinant al culturii habitatului. In această perioadă ceramica maghiară a avut multe succese internaţionale, legate mai ales de numele lui Gádor István, Kovács Margit şi Gorka Géza. Gorka Géza (foto 1) şi-a construit în 1927 propriul atelier în grădina vilei familiale, la Nógrádverőce. Tehnicile noi, smalţurile speciale de amestec propriu, arderile speciale cu reducţie nu apăruseră imediat în lucrările lui, în primele timpuri. „In făbricuţa sa, în perioada 1931-1936, pentru ceramicile multiplicate prin metode artizanale, cu presare manuală, folosea smalţurile de compoziţie fixă ale firmei germane Bidtel. Utilizarea acestora, precum şi a smalţurilorfisurate le-a abandonat în jurul anului 1936. Gorka a făcut cunoştinţă cu artistul-arhitect de interioare István Szabó, proprietarul de mai târziu al vazei prezentate, la expoziţia „Great Lakes Exposition” organizată în 1936-37 la Cleveland, SUA. István Szabó a fost proiectantul pavilionului Ungariei, unde, de-a lungul pereţilor s-a putut vedea friza decorativă a stemelor comitatelor şi oraşelor dinaintea războiului, care au fost realizate în fabrica lui Gorka Géza din Nógrádverőce. între cei doi artişti s-a legat o prietenie pe viaţă.1 2 Conform memoriei familiei, vaza de podea a ajuns în posesia familiei Szabó în 1939. Descrierea obiectului Vaza de dimensiuni mari, de formă ovală3, are înălţimea de 72 cm. Buza ei este uşor aplecată spre exterior, pe talpă este ştampilat un G, sub care NV, iar dedesubt inscripţia Gorka (foto 2). Toată suprafaţa obiectului este acoperită cu smalţ verde şi albastru, în mai multe nuanţe, în care se conturează motivele unei scene acvatice, peşti, nuferi şi plante. Drept culori complementare ale motivelor apare galbenul palid şi albastrul, la liniile de contur culoarea brun-violet, iar pe corpul vazei un strat subţire de smalţ 1 Csenkey 1994. p. 17. 2 în baza informaţiei verbale primite de la istoricul de artă Lilla Szabó. 3 Materialul: ceramică smălţuită. înălţime: 72 cm, lăţime: 25 cm, diametrul tălpii: 15 cm, diametrul la buză: 13 cm, grosimea peretelui: 1-1,5 cm. alb, în pete. Interiorul vazei este acoperit cu un smalţ simplu, monocolor, verde gălbui/ turcoaz. în privinţa funcţiunii este o vază de podea şi continuă şi azi să împodobească locuinţa proprietarului (foto 3-6). Tehnica realizării Vaza a fost realizată pe roată, din mai multe elemente - acest lucru se observă pe talpă şi pe faţa laterală prin cercurile concentrice ce pot fi simţite şi cu mâna. Obiectul de dimensiuni mari se obţine prin reunirea părţilor componente. O vreme şi artistul producea argilă, dar o sursă importantă pentru lucrările sale a fost argila din Romhány, din comitatul Nógrád. Cariera de argilă înfiinţată în 1921 şi-a început activitatea cu producerea unei argile cenuşii, refractare, cu conţinut ridicat de caolină; exploatarea continuă şi azi. Vaza reunită, asamblată a fost supusă - după uscarea atentă - procesului numit prima ardere. în continuare s-a trecut la aplicarea smalţului în exterior şi în interior. Aceasta s-a făcut probabil în doi sau trei paşi, şi anume pe suprafaţa arsă s-a aplicat prima dată culoarea de bază turcoaz, a urmat pictarea peştilor şi plantelor, apoi ca un al treilea strat, aplicarea unui smalţ de acoperire. în obţinerea efectului plastic, „spumos”, putea să joace un rol şi stratul mai gros de smalţ, temperatura mai ridicată a celei de-a doua arderi (ardere cu smalţ), respectiv şi oxidul de zinc conţinut (foto 7-8). Arderea obiectului s-a făcut cel puţin de două, dar nu este exclus ca procedeul să fi fost repetat chiar de trei ori, într-un cuptor pe lemne, căptuşit cu cărămizi de şamotă, cu lemnele provenite din munţii Börzsöny. Pe parcursul arderii, în spaţiul cuptorului apar şi materiale reducătoare provenite din focul de lemn, modificând culoarea oxizilor. Efectul coloristic variat, mat provine din amestecul specific al oxizilor ce formează smalţul.4 Descrierea stării obiectului în perioada celui de-al Doilea Război Mondial vaza s-a deteriorat, s-a spart în mai multe bucăţi, când casa în care s-a aflat a fost bombardată. Proprietarul a lipit fragmentele şi a completat golul creat la mijlocul obiectului. Nu a retuşat suprafaţa completată, intenţia sa primară a fost probabil salvarea obiectului (foto 3-6). Completarea a urmat forma vazei, suprafaţa sa a fost prelucrată, însă aceasta s-a suprapus 4 în baza informaţiei verbale primite de la ceramicianul Gorka Focht Géza. 225
