Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 20. (Székelyudvarhely, 2020)
Focht Anna: Gorka Géza padlóváza restaurálása
lucrării. Stratul de vemis a prezentat depuneri de materiale aderente şi neaderente, pete lipicioase, excremente de insecte şi praf. Metodologia de restaurare Anterior intervenţiilor, restauratorul a efectuat teste de curăţare (foto 16) pe diverse zone ale lucrării cu diferite amestecuri de solvenţi. Cel mai eficient s-a dovedit a fi un amestec de solvenţi pe bază de terebentină, alcool izopropilic şi ulei de in saponificat în hidroxid de amoniu. Această intervenţie a fost urmată de desprăfuirea şi de consolidarea profilactică a întregii suprafeţe pictate cu hârtie japoneză şi clei de peşte 4%, utilizând bucăţi de hârtie de 10 x 12 cm. înainte de lipirea hârtiilor dreptunghiulare, în zonele cu rupturi restauratorul a reaşezat în poziţie firele textile, mai apoi a aplicat cu liantul organic fâşii de hârtie japoneză de cca 1 cm lăţime, perpendicular pe direcţia rupturilor (foto 17). Rolul benzilor de hârtie a fost de a preveni mişcarea şi deformarea locală a suportului în timpul operaţiunilor următoare de tensionare, însă au avut şi scopul de a preveni propagarea rupturilor, oferind rezistenţă mecanică suficientă pentru o redare eficientă a planeităţii. Ondulările din zonele marginale ale pânzei au fost corectate prin călcare caldă, lucrarea fiind aşezată între folii Melinex termorezistente şi hârtii absorbante uşor umezite pe verso, iar ulterior prin menţinerea în presă rece a zonelor deformate, cu plăci de marmură. Următoarea intervenţie a constat în consolidarea suplimentară a marginilor, deasupra hârtiei japoneze s-a aplicat hârtie pelur de o lăţime de cca 3 cm cu clei de peşte. Această operaţiune a fost necesară pentru etapa următoare de tensionare şi îndreptare a lucrării. Lucrarea a fost apoi aşezată pe o planşetă plană, cu faţa pictată în jos. Sub partea pictată s-a creat un „pat” moale din hârtie absorbantă, tocmai pentru a proteja suprafeţele reliefate, realizate în pastă. Tensionarea şi îndreptarea s-a efectuat cu benzi de calc de 8 cm lăţime aplicate cu clei de peşte.6 înainte de aplicare, benzile de calc au fost ţinute în apă rece, astfel încât la aplicare, în stare dilatată, lăţimea lor a fost de 9,5 cm. Scopul intervenţiei a fost de a întinde pânza folosind forţa care apare în timpul uscării şi contractării benzilor de calc. S-au efectuat următorii paşi: 1. Montarea benzilor de calc pe planşetă, la o distanţă de cca 8 cm de marginile lucrării, banda de încleiere având o lăţime de cca 1 cm (foto 18). 2. încleierea benzii de calc pe o lăţime de cca 1 cm dinspre partea pictată şi aşezarea rapidă a acesteia sub marginea pictată, protejată în prealabil cu hârtie pelur (foto 19). 3. Aşezarea preselor de marmură pe toată zona de încleiere pentru obţinerea unei forţe de fixare corespunzătoare şi uniforme (foto 20). Plăcile de marmură au rămas pe suprafaţă doar până în momentul în care hârtia de calc a început să se usuce şi să se contracte. 6 Clei de peşte de 12%. Datorită tensionării şi îndreptării cu aceste benzi provizorii, prin uscarea şi contracţia benzilor de calc, pânza s-a tras şi s-a îndreptat simultan, în mod egal în toate direcţiile cu o forţă suficientă pentru a îndrepta ondulările şi deformările. Această metodă a avut şi avantajul de a evita utilizarea căldurii excesive şi riscul apariţiei distorsiunilor suplimentare. După îndreptarea lucrării au avut loc intervenţiile care vizau versoul suportului, mai întâi completarea suportului în zonele lacunare prin inserţii, folosind un liant organic şi bucăţi de pânză preparate cu clei şi praf de cretă, având în vedere direcţia firelor de băteală şi urzeală din materialul original (foto 21-22)', apoi consolidarea rupturilor prin ţesere fir cu fir (foto 23-24). Firele au fost fixate sub forma unor punţi perpendiculare pe rupturi, alternând firul scurt cu firul lung, folosind adezivul BEVA 3717 diluat în white spirit. Alternarea firului scurt cu firul lung este necesar pentru a nu crea o zonă dreptunghiulară de tensiune riguroasă în suport, ci mai degrabă pentru a pierde acea tensiune locală. Datorită stării de fragilizare a marginilor originale, a fost justificată intervenţia de dublare a acestora, având ca scop consolidarea suportului afectat. Benzile de pânză folosite au fost din acelaşi tip de ţesătură ca şi originalul (in) şi gren similar. Benzile au fost în prealabil spălate, călcate, marginile interioare răsfirate, iar în scop de izolare, impregnate în două straturi cu Metylan8 în amestec cu dispersie acrilică Plextol B5009. Peste acest strat izolator s-a aplicat adezivul compus din răşina sintetică BEVA diluată în white spirit. Laminarea celor două suporturi s-a realizat prin presare la cald cu un fier de călcat setat la 60 °C, urmată de presă rece cu plăci de marmură. Deoarece pe tot parcursul intervenţiei pânza originală a rămas într-o stare de tensionare pe planşetă, nu a existat niciun risc de ondulare sau de deformare în timpul operaţiunii de dublare (foto 25). După decuparea pânzei din tensionarea cu benzi de calc, lucrarea a fost aşezată pe o planşetă cu partea pictată în sus şi retensionată prin noile margini de tensionare. A urmat îndepărtarea hârtiei japoneze care până în acel moment a protejat stratul pictural (foto 26), operaţiune ce a fost succedată de intervenţia de curăţare, cu scopul de a îndepărta diferitele depuneri aderente şi vemisul denaturat (foto 27). Următoarea etapă a constat în completarea lacunelor straturilor de preparaţie şi de culoare (foto 28). Chitul a fost compus din clei de peşte 7%, carbonat de calciu şi câteva picături de „amestec triplu”10. Pentru obţinerea unei suprafeţe fidele cu originalul adiacent, în zonele realizate în pastă chitul s-a aplicat diluat prin pensulare, iar în zonele pictate în strat subţire, chiturile au fost finisate prin amprentare, imitând textura pânzei. Această 7 Compoziţie: copolimer A-C-400 (etilen vinii acetat), răşină cetonică (răşină poli-ciclohexanonă), Cellolyn 21 (ester ftalat al alcoolului hidroabietilic), parafină (fără ulei, punct de fierbere 65 C), răşină Elvax (viscozitate medie, cu 32-34% acetat de vinii), toluen, benzină. 8 Granule de metil-celuloză (pH 7). 9 https://www.ctseurope.com/en/scheda-prodotto.php?id=39. 10 O parte răşină damar, o parte terebentină, o parte ulei de in. 217
