Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 20. (Székelyudvarhely, 2020)

Focht Anna: Gorka Géza padlóváza restaurálása

teristic, un unghi obtuz {foto 2). Desenul este mai fin în zona mai apropiată de cavitatea pulpară, decât în partea exterioară. Pe partea interioară a cavităţii pulpare se poate observa o depunere de dentină cu perete subţire. Secţiunea tangenţială a colţului prezintă un desen ce aminteşte de secţiunea tangenţială a lemnului.

Colţii de elefant se pot fasona bine, se pot găuri, ciopli, tăia cu fierăstrăul, se pot strunji, şlefui şi poliza. Tehnica prelucrării seamănă mult cu cea a lemnului. Drept scule se pot folosi dălţile de lemn, doar că trebuiesc polizate într-un unghi mai obtuz, ca şi cum am vrea să prelucrăm lemnul de esenţă tare. La dăltuire cu lovituri putem înainta doar cu lovituri prudente, cu forţă mică, pentru evitarea fisurării.

Faţă de oase, fildeşul este un material foarte higroscopic, poate prelua şi ceda apă din mediul înconjurător, ceea ce poate duce la deformare, fisurare. Are construcţie anizotropă (trăsăturile sale chimice şi fizice sunt diferite în funcţie de direcţiile spaţiului). în direcţie radială se poate contracta în proporţie de 4,2%, tangenţial în 1,5%, longitudinal în 0,5%. La absorbţia de apă depăşind dilatabilitatea interioară, fisurează. Se propune ca prelucrarea sa să se facă la un conţinut de umiditate de 15%. Schimbarea de temperatură în sine produce o problemă mai mică decât modificarea umidităţii relative. Expus la lumină se albeşte, în lipsă de lumină şi aer se închide la culoare (se îngălbeneşte), din cauza schimbărilor apărute în colagen.8

Etica completării lucrărilor în fildeş

Etica completării în mare măsură este identică cu regulile de etică aplicate la celelalte obiecte de artă, dar trebuie să urmărim în mod special originea materialului. Fiind vorba de colţii unui animal periclitat, protejat, azi nici nu poate fi vorba de completarea obiectelor de fildeş cu colţ de elefant, cu excepţia cazului în care se poate demonstra că fildeşul cu care se doreşte executarea completării este mai vechi decât anul 1975. Convenţia de la Washington9 (CITES) a reglementat în 1975 comerţul cu speciile de animale şi plante trăitoare în natură. Ungaria s-a aliat la această convenţie în 1985.

în cazul completării trebuie avută în vedere starea obiectului dat, funcţionalitatea sa, documentaţia avută la dispoziţie, analogiile şi dorinţa proprietarului (foto 3).10 Decizia finală se va lua doar sintetizând toate informaţiile avute la dispoziţie, străduindu-ne ca - dacă se poate - completarea să fie reversibilă, cu excepţia situaţiei în care starea structurală a obiectului impune folosirea unui adeziv mai puternic. în toate cazurile vom adapta comple-8 Jehle 1995. p. 339.

9 Convention on International Trade in Endangered Species of Wild Fauna and Flora, adoptată în martie 1973, dar a intrat în vigoare abia în iulie 1975.

10 Dorinţa, pretenţiile proprietarului pot fi luate în considerare doar dacă efectul acestora nu afectează obiectele de artă. Magyar restaurátorkamara 2013. p. 63.

tarea la obiect, şi niciodată invers! în caz de nevoie vom minimaliza intervenţia.

Materiale folosite pentru completări

Pentru completarea obiectelor de artă realizate din fildeş pot fi folosite materiale naturale (de origine animală şi vegetală) şi artificiale. Acestea din urmă pot fi de origine naturală sau materiale sintetice. Materialul de origine animală poate fi colţul, dintele sau osul unui alt animal (com de cerb, corn de bovine), ori materiale create artificial din pilitura (faina) acestora respectiv din pilitura de fildeş.

Mamutul şi mastodontul

Colţul de mamut şi de mastodont este cel mai potrivit pentru înlocuirea colţului de elefant. Ambii sunt ideali, din mai multe puncte de vedere. Comercializarea lor nu este interzisă, şi în pofida faptului că sunt numite materiale fosile, nu s-au pietrificat, doar au îngheţat, însă în aspectul, structura, proprietăţile chimice, fizice şi optice sunt aproape identice cu fildeşul.

Mamutul (Mammuthus primigenius) a apărut cu aprox. 4-5 milioane de ani în urmă, şi s-a stins acum cca 3 600 de ani. Aparţine de ordinul Proboscidea, familia Elephantidae. Colţul său poate ajunge la 5 m şi 95 de kg, forma sa este arcuită.

Mastodontul la fel aparţine ordinului Proboscidea, însă familiei Mammutidae, a apărut cu 5,3 milioane de ani în urmă şi s-a stins acum cca 11 000 de ani. Colţul său poate depăşi lungimea de 5 m, şi cântăreşte cca 150 de kg, are o poziţie dreaptă."

Literatura de specialitate numeşte colţii de mamut şi de mastodont fildeş negru11 12, duritatea lor conform scării Mohs este 3, au structura densă, 2 g/cm3. Probabil din cauza contractării13 sunt mai denşi şi mai grei decât fildeşul de elefant. Din cauza pierderii de colagen sunt mai rigizi, plini de fisuri, şi se prelucrează mai greu, în schimb se pot şlefui foarte frumos, se poate obţine o strălucire mai bună a suprafeţei. Prin descompunerea substanţelor organice ca efect al microorganismelor din sol, în straturile mai apropiate de suprafaţă ale colţului se formează săruri organice, care pe parcursul reacţiilor apărute din cauza conţinutului de fier al pământului se pot colora în culoarea turcoazului, iar din acest motiv colţul a fost folosit şi la înlocuirea pigmenţilor de turcoaz şi lapis lazuli (foto 4).14

11 https://hu.wikipedia.org/wiki/Masztodon.

12 Numit şi fildeş negru din cauza straturilor exterioare colorate în sol, în brun-negru. Jehle 1995. p. 337. şi http://www.beyars.com/de_elfenbein-schwarzes.html.

13 Colţii animalelor decedate preiau umiditatea solului. îndepărtaţi din sol elimină cea mai mare parte a umidităţii, şi dacă acest proces este rapid, materialul se contractă, fisurează, se deformează.

14 ehle 1995. Conform experienţei autoarei prezentului studiu nu se prelucrează mai greu, însă din cauza multelor fisuri trebuie urmărită atent direcţia dăltuirii.

187