Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 20. (Székelyudvarhely, 2020)

Focht Anna: Gorka Géza padlóváza restaurálása

Universitatea Maghiară de Arte, Departamentul de restaurare) 2015-2016. LEHMANN, M. (2004): Langfristige Schädigung von Wandmalerei durch die Wirkung eingebrachter Kunst­stoffe, In: Zeitschrift für Kunsttechnologie und Kon­servierung, Wernersche Verlagsgesellschaft, 18. Jahr­gang, Heft 1. pp. 71-90. MANARESI, R. R. (1976): Treatments for Sandstone Conservation. In: Manaresi, R. (Ed.): The conserva­tion of Stone I. Proceedings of the International Sym­posium, Bologna. MORA, L. - PHILIPPOT, P. (1984): Conservation of Wall Paintings. Butterworth, London. PURNHAUSER Rozina - OROSZ Tibor (2015): Vin­zenz Fischer:Az orvostudomány allegóriája (Vinzenz Fischer: Alegoria medicinii). Restaurálási dokumen­táció. Magyar Képzőművészeti Egyetem, Restaurátor Tanszék (Documentaţie de restaurare. Universita­tea Maghiară de Arte, Departamentul de restaurare) 2014-2015. SCHLEIERMACHER, M. (1969): Wandmalereikonser­vierung in Italien. In: Arbeitsblätter für Restauratoren, Arbeitsgemeinschaft der Restauratoren, Heft 2. SCHLEIERMACHER, M. (1991): Die römischen Wand­­und Deckenmalereien aus dem Limeskastell Echzell. Sonderdruck aus dem Saalburg - Jahrbuch 46. Verlag Philipp von Zabem, Mainz am Rhein. SZABÓ János Győző szerk. (1960): Beszámoló az egri várban 1957. év óta folyó kutatásról, Egri vár híradója 1960. I. szám. TSCHIERSKE, M. - STIETENTRON, D. (1998): Un­­beplankte Wabenplatten zur Stabilisierung von stark gedünnten Holztafelbilden. In: Zeitschrift für Kunst­technologie und Konservierung, Wernersche Verlag­gesellschaft mbH, Worms. Jahrgang 12. Heft 2. pp. 325-337. TÖRŐ Rozália (1985): Ismeretlen mester, XV. sz.: Hypp­­olito d’Este címere. Restaurálási dokumentáció {Meş­ter necunoscut, secolul al XV-lea: Stema lui Hyppolito d’Este. Documentaţie de restaurare). Eger, a Dobó Ist­ván Múzeum archívuma {Eger, Arhiva Muzeului Dobó István). István Bóna, DLA habil Restaurator de pictură, conferenţiar universitar Universitatea Maghiară de Arte Departamentul de Restaurare 1061 Budapest, Andrássy út 69-71. Tel.:+36-30- 938- 7910 E-mail: bona.istvan@mke.hu LISTA FOTOGRAFIILOR Foto 1. Pictura murală descoperită în subteran, lângă castelul din Gödöllő. Foto 2. Pictura murală descoperită în subteran, în ca­drul expoziţiei permanente. Foto 3. O parte din frescele mitraeum-ului din Óbuda transpuse pe un suport anorganic, de tip tencu­ială. Mărimea a fost aleasă astfel încât să asigu­re o manipulare relativ uşoară a ansamblului. Foto 4. Versoul ansamblului menţionat anterior. Ar­mătura constă din sisteme de răşini cu fibră de sticlă. Sistemul este predominant anorganic, complet poros, asemănător unui perete real. Şuruburile Tessauer pentru montare sunt vizibi­le în colţuri. Foto 5. Asamblarea unui perete cu fresce din elemente care pot fi manipulate în siguranţă de două per­soane, pentru o expoziţie temporară din Aquin­cum. Foto 6. Fresca în cadrul expoziţiei temporare a Muzeu­lui din Aquincum. Foto 7. Frescele în stare demontată, încărcate în lăzi pentru transport. Foto 8. Asamblarea frescei la Lyon. Foto 9. Modelul experimental nr. 1. Frescă fixată pe un grilaj de poliester cu fibră de sticlă, cu tencuială apoasă pe bază de silicat. Se observă un grad ridicat de deteriorare. Foto 10. Modelul experimental nr. 9. Frescă fixată pe un grilaj de poliester cu fibră de sticlă, cu tencuială anhidră pe bază de silicat de etil. Cu excepţia adezivului, totul este identic cu modelul anteri­or. Se observă o deteriorare semnificativ mai mică. Liantul pentru fixare a fost silicagel în ambele cazuri, doar că în acest caz a fost evitată utilizarea apei. Foto 11. Modelul experimental nr. 5. Frescă fixată pe panou de tip fagure din aluminiu, urmând o metodă folosită de restauratorii francezi.42 Pe versoul frescei s-a aplicat o ţesătură din fibră de sticlă, cu un adeziv de dispersie, urmată de o tencuială de dispersie apoasă. După uscarea tencuielii, fixarea frescei de panoul de tip fagu­re s-a realizat cu răşină epoxidică. Se observă un grad ridicat de deteriorare. Foto 12. Pregătirea frescei baroce descoperite lângă cas­telul din Gödöllő pentru transpunerea pe noul suport. în zonele unde s-a păstrat o cantitate mare de cărămizi, greutatea sa a fost enormă. Nu se putea mişca manual. Foto 13. Fixarea panourilor de tip fagure din aluminiu pe versoul frescelor folosind un alt tip de spumă poliuretanică. 42 Ţesătură tridimensională din sticlă ParaGlass de 15 mm, Parabeam. 160

Next

/
Oldalképek
Tartalom