Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 19. (Székelyudvarhely, 2019)
Pápay Kornélia: Beszámoló a műtárgyak esztétikai szempontból zavaró szőrmehiányainak pótlására tett kísérlet tapasztalatairól
Scaune, în bisericile din: Zoltán (începutul secolului al XIX-lea?), Ariuşd (sec. XV1II-XIX ?), Herculian (1792), Mătişeşti (1820) sau chiar Angheluş (în jurul de 1800) şi Ghidfalău (sec XVIII-XIX?). Primele patru tavane sunt pictate, pe ultimele două nu sunt vizibile picturi decorative la prima vedere. Tavanul din corul bisericii din Ghidfalău, totuşi pare interesant, deoarece privind de lângă orgă pot fi recunoscute pe casete picturi decorative revopsite ulterior; cu câţiva ani în urmă au fost descoperite în structura emporei fragmente pictate mai vechi, refolosite.12 Casetele sunt decorate cu compoziţii formate din patru flori sau din vrejuri, compuse pe o axă de simetrie. în biserica reformată din Turia de Sus se găsesc, asemenea celor din Ghidfalău, vechi panouri pictate înglobate în emporă. Bolţile din lemn - în cazul în care sunt tencuite-văruite, sau poartă stucaturi - de regulă rămân neobservate de publicul neavizat, fiindcă în mod eronat par a fi bolţi zidite. însă nu este greu să le distingem, deoarece în cazul în care în orice punct al bolţii creşterea este nulă sau negativă, atunci avem de a face cu o structură de lemn, deoarece structurile zidite tară armare nu sunt capabile să preia decât solicitare minimală la întindere. Un exemplu elocvent pentru bolţile din lemn îl găsim în biserica reformată din Malnaş (foto 7). în general aceste structuri se compun din suprafeţe arcuite, arcele fiind confecţionate din scânduri şi sunt fixate pe laturile corzilor. Laturile drepte ale scândurilor sunt tăiate cu fierăstrăul la forma dorită, apoi spre interior se podeşte cu scânduri, peste care se bat şipci şi se tencuieşte.13 Cele mai incitante bolţi de lemn din Trei Scaune pot fi nominalizate ca fiind structurile de la Leţ (1877) şi Păpăuţi (1894). Ca rezolvare structurală, bolta de lemn din Leţ este unicat pe teritoriul de astăzi al regiunii Trei Scaune (foto 7). Executantul acesteia, a ales o soluţie frecvent utilizată în cazul şarpantelor baroce pentru susţinerea sarcinilor unei bolţii cilindrice cu deschidere mare. Scheletul structurii, independent de şarpantă, constă din şapte cadre/rame de lemn cu colţuri rigidizate, peste care - la jumătatea, respectiv la treimea ramelor - sunt aşezate perpendicular grinzi îmbinate cu rama prin chertare. Peste grinzi, cu ajutorul unor butuci - prin utilizarea exclusivă a îmbinărilor dulghereşti şi a cuielor de lemn - sunt atârnate nervuri secundare, construcţia cărora aminteşte de arcele din scânduri de tip De L’Orme, respectiv de alte tipuri de arce din scânduri, curbate şi înnădite, obişnuite în regiune (de ex.: arcul de triumf al bisericii reformate din Ghidfalău). Sistemul nervurilor secundare este podit la intrados cu scânduri dispuse în direcţia axei longitudinale a navei, care odinioară a fost tencuit şi ornat cu stucatură. Acest tip de imitaţie a unei bolţi semicilindrice, care acoperă un spaţiu dreptunghiular, denotă munca unui meşter local iscusit în rezolvarea structurii. 12 Comunicarea amabilă a lui Enikő Szőcsné Gazda. 13 Mai multe despre structurile de tip De L’Orme în: Krähling - Laczkovics 2006. Biserica din Păpăuţi este unică în zonă şi în privinţa planimetriei. Conform surselor de arhivă, biserica a fost construită pe baza proiectului elaborat de meşterul constructor Ferenc Szalay, care anterior a activat la Braşov lângă renumitul Ignác Alpár14 dar nu deţinem informaţii precise, dacă şi rezolvările structurale ale acoperişului pot fi atribuite concepţiei sale. Biserica de factură neogotică se compune din navă, cor şi transept; pe trei laturi spaţiul interior este articulat de o galerie susţinută de console metalice din structuri de oţel. Spaţiul bisericii este acoperit de cinci bolţi în cruce, fiind cel mai frumos exemplu al arhitecturii în stil istoricist, din lemn al acestei epoci în regiunea Trei Scaune. Muchiile bolţilor sunt date de o structură masivă formată de un schelet din lemn, care se aseamănă cu structura anterior prezentată. Nervurile principale sunt rigidizate din direcţie perpendiculară cu nervuri secundare, care poartă astereala de scândură şi tencuiala. însă bolta bisericii din Păpăuţi nu este cu totul independentă de şarpantă. în fiecare dintre fermele principale, în locul corzii, pe ambele laturi, bolţile sunt „străpunse” de cioturi de grinzi cu capete ornate. Astfel, în funcţie de sarcinile induse bolta este capabilă să preia o parte din forţele laterale ale şarpantei, în afara împingerilor laterale proprii. Această proprietate se datorează atât ingeniozităţii structurii, cât şi alegerii materialelor utilizate (foto 7). Şarpante istorice „In general arhitectura de lemn din Transilvania de Est se caracterizează prin influenţa şi mai redusă a artelor mari asupra ei, decât în partea vestică. Deci este de la sine înţeles, că aici se găsesc acele monumente, care sunt cel mai independente de efectele şi stilurile istorice ale arhitecturii de piatră, însă cu atât mai mult ţin de formele străvechi, de tipologia tradiţională, păstrând în mare măsură specificul acestora. ”15 Rândurile lui Ilona Balogh despre aspectul general al arhitecturii de lemn din Secuime, au fost confirmate cu ocazia cercetărilor la faţa locului, cu toate că în Ardeal monumente de lemn medievale şi din epoca modernă sunt prezente într-un număr din ce în ce mai scăzut. Mult pomenita arhitectură de lemn, deşi foarte populară, este mult mai puţin cunoscută, decât de exemplu arhitectura zidită din aceeaşi epocă. Exemplul cel mai bun în acest sens este lipsa cunoştinţelor noastre despre şarpantele istorice. Este salutar faptul că în ultimii ani au existat iniţiative, care au încercat să amelioreze aceste lipsuri. Ca exemplu, în 2016 Boglárka Tóth şi István Botár din partea Dendrolab Anno Domini, Miercurea Ciuc au efectuat cercetarea dendrocronologică a şarpantelor istorice şi clopotniţelor din zona istorică Sepsi/ Sfântu-Gheorghe, care nu conţine doar stabilirea vârstei şi date istorice aferente unor structuri, dar în ansamblu, din 14 Arhiva Consiliului Directoral al Eparhiei Reformate din Ardeal (Cluj-Napoca), Nr. inv.. XVIII. 4/1894 (sz. 242.). 15 Balogh 1935. p. 55. 163
