Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 19. (Székelyudvarhely, 2019)
Pápay Kornélia: Beszámoló a műtárgyak esztétikai szempontból zavaró szőrmehiányainak pótlására tett kísérlet tapasztalatairól
„Făcut din lemn şi acoperit cu şindrilă... ”x Structuri de lemn în trecut şi în prezent în arhitectura bisericească din tinutul Trei Scaune. 5 Dóra Danielisz Introducere Aprecierea valorii clădirilor şi obiectelor este în transformare continuă. Redescoperirea unor monumente necunoscute anterior, neexplorate sau considerate lipsite de valoare poate să îmbogăţească viziunea noastră asupra epocilor trecute, sau chiar să o pună într-o lumină cu totul nouă. Printre altele, această idee a fost principiul de bază al cercetării noastre, din care a rezultat şi prezentul studiu. Cercetarea individuală a avut loc între 2015-2018, având ca scop relevarea şi documentarea patrimoniului arhitectural bisericesc al vechiului comitat Trei Scaune, cuprinzând teritoriul dintotdeauna al Protopopiatelor Reformate Sepsi / zona Sfântu Gheorghe, Kézdi / zona Târgu Secuiesc, Orbai / zona Covasna şi Erdővidék / Ţinutul Pădurii, zona Baraolt. Prin studierea aprofundată a clădirilor, autorul se străduieşte să îmbogăţească cunoştinţele despre arhitectura bisericilor reformate din Ardeal, mai precis din regiunea Trei Scaune, cu noi puncte de vedere ştiinţifice şi de utilitate practică. Am decis să acordăm atenţie deosebită mobilierului şi structurilor de lemn, deoarece adesea acestea sunt părţile cel mai puţin cunoscute şi înţelese ale clădirilor, deşi stârnesc admiraţie profundă, chiar şi în spectatorul laic. Domeniul cercetat - şi dezvoltat în continuare cu exemple din Trei Scaune - include atât elementele de lemn ale amenajării interioare a bisericilor (mobilier, empöre), cât şi structurile de delimitare spaţială (tavane şi bolţi din lemn), precum şi structuri de lemn mai dezvoltate (şarpante, clopotniţe) şi un cerc mai restrâns, cel al bisericilor de lemn, cunoscute doar din surse arhivistice, sau pe baza unor fotografii de epocă. Mobilierul şi emporele bisericilor Mobilierul din interiorul bisericilor prezintă interes atât din punctul de vedere al tratării şi decorării suprafeţelor, cât şi al structurii acestuia. Primul aspect este, de regulă, 1 Titlul se referă la o publicaţie editată în urma cercetărilor arhivistice ale lui János Herepei şi Attila Szabó T., care este unul dintre cele mai complete cataloage ale construcţiilor de lemn din Secuime. Citatul provine din descrierea clopotniţei reformate din Calnic. Herepei - Szabó T. 1939. p. 7. bine documentat datorită cercetărilor de istoria artei sau etnografice, dar analiza structurală adeseori stârneşte doar interesul restauratorilor, dulgherilor şi arhitecţilor. în regiunea cercetată şi prezentată de noi, mare parte a mobilierului din biserici datează din secolele XVIII-XIX. Există exemple bine cunoscute: băncile şi galeriile/emporele bisericilor fortificate din Ilieni (1786) şi Zăbala (1772/1896), sau mobilierul bisericii din Dobolii de Sus (1768/1773). Sunt însă în număr mare şi piese necunoscute, printre altele amintim aici băncile şi masa Domnului (cea de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea?) din biserica din Mătişeşti, dulapul orgii (1823-24) din biserica din Mărtineni, coronamentul de odinioară al amvonului din biserica de la Biborţeni (1897), sau tâmplăriile, mobilierul şi galeriile (1797) bisericii din Măgheruş.2 în afara grupului prezentat anterior, a cărui cercetare este relativ uşoară, merită atenţie aparte acele obiecte nestudiate, necunoscute până astăzi, care - tocmai din cauza necunoaşterii lor - sunt expuse la pericole. Este un fapt cunoscut, că podurile şi pivniţele ascund obiecte vechi, respectiv în interiorul bisericilor adesea găsim structuri în poziţii secundare sau piese de mobilier mai timpurii, reutilizate în cadrul unor structuri cu datare mult mai târzie. în această grupă se încadrează, printre altele, partea inferioară a unui coronament de amvon găsit în podul bisericii din Teliu (1763)3 * * * (foto 1) şi băncile (de la mijlocul secolului al XVIII-lea?) acoperite de repictări, ale bisericii reformate din Coşeni (foto 2). în ambele cazuri, aceste obiecte au fost relevate la faţa locului, au fost notate observaţiile aferente, documentându-se urmele aparente presupuse ale cromaticii şi ale modelelor ornamentale originale. Ar fi foarte importantă cercetarea din punctul de vedere al istoricului de artă şi al restauratorului a operelor mai puţin cunoscute, respectiv înregistrarea, inventarierea cel puţin a principalelor tipuri mai cunoscute de astfel de 2 Datele comunicate pot fi identificate la faţa locului, sau pot fi găsite în: Tombor 1968. 3 Coronamentul amvonului păstrat fragmentar a fost descoperit de autor în vara anului 2018, în podul bisericii din Teliu. Pe extradosul coronamentului a fost scris cu creionul data de 1880, însă de jur împrejur pe marginea acestuia se poate citi următorul text pictat: „ Est Istenében \ tsináltotta Mo \ hai Szabbo Jâno \ s Ur ■ A ■ 1763 Tot aici s-au putut identifica culorile de odinioară, acestea fiind verde închis şi deschis, respectiv roşu, maro, negru şi alb. 161
