Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 19. (Székelyudvarhely, 2019)

Pápay Kornélia: Beszámoló a műtárgyak esztétikai szempontból zavaró szőrmehiányainak pótlására tett kísérlet tapasztalatairól

Dolmanul scurt din postav17 (foto 5, 21), strâns cam­brat pe corp, cu gulerul ridicat a fost croit din nouă piese18 (fig. 1). Fixarea elementelor de stofa s-a realizat prin coa­sere de mână, iară rezervă/surplus de material, cu cusături de surfilat oblic, respectiv cu rezervă şi cusături tighel (în urma acului). Partea dreaptă din faţă a veşmântului avea o croială ascuţită specifică, în triunghi/în formă de chivără. Pe lateral, de la brâu în jos, se lărgeşte prin croire, pliere şi cusături de îngustare. In partea de jos a feţei, aproape de cusătura laterală, are o tăietură. în mijloc se încheie cu 15 nasturi19 sferici din cupru, cu miezul gol, prevăzuţi cu ureche, iar la brâu cu două cleme tip moş-babă.20 Pieptul e decorat cu un sistem de şnururi împletite din fire de lână21, câte două paralel la fiecare nasture. în capătul acestora sunt fixaţi 15 perechi de nasturi semisferici din cupru. La fixarea nasturilor s-au făcut mici tăieturi prin care s-au trecut urechile nasturilor pe verso, apoi le-au fixat cu benzi de piele şi şnururi (foto 5, 10). Manşetele de la capetele mânecilor lungi şi strâmte sunt croite cu direcţie diferită a fibrelor22, clapetele rotun­jite ale acestora se termină în forme ogivale. De la înche­ietură în sus, tăietura de pe antebraţ se încheie cu câte şapte cleme moş-babă, din cupru. Marginile dolmanului, buzunarele de pe ambele părţi, tăiate în linie dreaptă, mânecile, cusăturile de îngustare, respectiv îmbinarea gulerului cu decolteul sunt decorate cu un şnur îngust împletit din lână23, făcând câte o buclă în anumite locuri; la marginea inferioară acest şnur este aplicat în două rânduri.24 Stofa din zona inferioară, de la talie în jos, era căptuşită cu o piele de capră maro, tăbăcită vegetal, croită din trei părţi. între postav şi căptuşeala de piele este intercalat un strat de material textil cu structură de pânză, destinsă.25 Pantalonii de postav s-au păstrat atât de fragmentar, încât forma lor de odinioară se poate doar deduce. Pe baza observaţiilor şi analogiilor contemporane, probabil tiparul acestora coincide cu cel al pantalonilor tipic ungureşti din cartea cu tipare editată în 1762 la Bratislava.26 Pe baza fragmentelor nu se poate stabili lungimea pantalonilor strâmtaţi de la genunchi în jos, de aceea se poate întâmpla că închiderea tăieturii laterale de la piciorul drept se rea­17 Firele de băteală şi urzeală ale stofei scămoşate de lână cu structură de pânză erau din lână toarsă în Z. 18 Mânecile au fost asamblate din câte patru bucăţi. 19 Nasturii s-au confecţionat probabil prin presare în formă. Sferele au fost asamblate din două semisfere, urechile fiind ataşate prin sudură. 20 Nasturii se încheie din stânga spre dreapta. 21 Panglica este o împletitură din patru fire. 22 Partea de sus a mânecilor este croită oblic pentru a asigura flexibilitate la cot. Capetele mânecilor sunt croite conform direcţiei fibrelor pentru a evita lărgirea lor. 23 împletitura de patru fire are 2 mm lăţime. 24 Rolul împletiturilor de-a lungul cusăturilor era probabil pe lângă cel estetic, acela de a preveni alungirea dolmanului croit oblic. Tompos 2005. pp.74-78. 25 Firele constitutive ale stofei nu au putut fi identificate din cauza stării lor de conservare, dar se poate presupune că erau de origine vegetală. 26 Domonkos 1997 p. 222. liza cu mai multe cleme decât cele trei perechi păstrate, de tip moş-babă.27 în piesa de talie, la spate, se observă un clin. în spate, pe gambă, linia cusăturii era decorată cu şnur de lână împletit.28 Printre fragmente se găsea o bucată de stofa tăiată probabil în formă de cerc care, pe baza urmelor de cusătură, era probabil un petec în zona genunchiului. Cizma de tip oriental era din piele tăbăcită vegetal cro­ită pe un singur calapod.29 Tocul este prevăzut cu potcoa­vă de fier. Veşminte similare Pe baza veşmintelor sale, defunctul aparţinea probabil pă­turii de mijloc mai înstărite a nobilimii, asemănător per­soanelor înmormântate la sfârşitul secolului al XVIII-lea — începutul secolului al XIX-lea, în cripta bisericilor ca­tolice Sf. Elisabeta de la Gyöngyös şi Adormirea Maicii Domnului din Jászberény.30 Contrar cazului tratat în acest studiu, persoanele din celelalte două morminte au putut fi identificate. Croiala veşmintelor celor doi bărbaţi de la Gyöngyös şi Jászberény este asemănătoare dar nasturii celor două dolmane din stofa albastră erau în mare parte din argint. Lângă pantalonii din postav albastru cu deco­­raţiuni de şnur, s-au găsit şi cizme şi pălării. Pălăria înaltă ”de tip slovac”31 diferă de cea de la Visonta, care era un tricorn de tip francez cu borul îndoit. Starea de conservare32 Pălăria cu rezistenţa mecanică relativ bună, era deforma­tă, foarte murdară, pe suprafaţă având urme de pământ uşor aderente şi rămăşiţe din sicriu. Din cele trei laturi îndoite ale borului, două şi-au păstrat forma, probabil da­torită pământului rigid din jurul stofei, întrucât şnururile de fixare a marginilor erau rupte, mai multe dintre ele lip­seau. Marginile pălăriei erau rupte şi cu lipsuri. Supra­faţa pasmantului şifonat era acoperită de săruri, lamelele corodate ale firelor metalice erau fragilizate şi prezentau lipsuri (foto 4). Suprafaţa tocită a dolmanului era acoperită de urme de pământ cu aderenţă slabă, fragmente de sicriu şi rămă­şiţele dăunătorilor biologici. în veşmintele deformate se găseau rămăşiţele şi oasele descompuse ale defunctului. Aţele de coasere care uneau piesele croite separat s-au rupt în mai multe locuri şi s-au descompus. Decoraţiuni-27 Pe baza aspectului său fizic şi a culorii roşiatice putem presupune că metalul folosit este fier. 28 Materialul de bază a împletiturii nu s-a putut stabili din cauza stadiului său avansat de descompunere. 29 în cazul pielii nu s-a putut stabili animalul de provenienţă din cauza gradului său de descompunere. 30 B. Gál - Szilcz - Deák 1995. pp. 29-49. 31 Bathó 2007. 39. p„ Bathó 2015. p. 136. 32 Analiza stării de conservare a fost efectuată în două etape. Observarea dinaintea conservării a fost urmată de evaluarea exactă a măsurii ruptu­rilor şi lipsurilor dolman şi pantaloni după efectuarea curăţirilor umede, în stare netezită. 155

Next

/
Oldalképek
Tartalom