Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 19. (Székelyudvarhely, 2019)
Pápay Kornélia: Beszámoló a műtárgyak esztétikai szempontból zavaró szőrmehiányainak pótlására tett kísérlet tapasztalatairól
expuse, care au apărut şi într-un DVD-ROM, publicaţie a expoziţiei. In prezentare6 am adunat dovezile identificate pe parcursul restaurării, ce trimit la originalitatea structurii dulapului de cabinet. Am arătat pe fotografii şi desene documentare următoarele modificări, efectuate de către specialistul care realizase transformările dulăpiorului. în spatele cornişei noi, executată din lemn de fag şi cireş am descoperit urmele unei cornişe mai vechi, din nuc şi păr (foto 2). Pe parcursul îndepărtării plăcilor subţiri de acoperire a panoului capac au apărut urmele cuielor ce fixau platbandele de odinioară (fig. 1). Deşi broaştele iniţiale ce asigurau siguranţa dulapului au fost îndepărtate, locurile lor scobite în interiorul dulapurilor cu sertare au rămas nemodificate (foto 3). Tâmplarul însărcinat cu reînnoirea dulapului de cabinet a înlocuit, cu mare grijă, mai multe sertare, însă acestea, din cauza structurii lor diferite de cele originale pot fi deosebite uşor (foto 4). Lucrările de reparaţii şi restaurare fuseseră realizate probabil în secolul al XIX-lea, când proprietarul a comandat, pentru prezentarea corespunzătoare a dulapului de cabinet, şi dulapul scund. Observaţiile ce urmăreau demonstrarea originalităţii obiectului au fost încheiate în vara anului 2015, cu ocazia apariţiei obiectului-pereche. S-a adeverit fără îndoială că acest tip de mobilier, necunoscut nouă, trebuie considerat autentic. Restaurarea dulapului de cabinet de scris şi a dulapului scund Restaurarea obiectului păstrat într-o stare deteriorată, considerabil modificat, a constituit o sarcină complexă (foto 5). La întocmirea proiectului de restaurare, considerând dulăpiorul de cabinet ca o piesă separată şi îndepărtând urmele modificării ulterioare, probabil din secolul al XIX- lea, s-a pus întrebarea dacă ar trebui să ne străduim să reconstituim starea iniţială, deoarece urmele stării de dinaintea transformării puteau fi văzute în numeroase locuri. Până la urmă am decis că schimbările efectuate asupra dulăpiorului de cabinet şi realizarea dulapului scund ce etalează dulăpiorul de cabinet pot fi privite ca modificări ce fac parte din istoria mobilierului. Reconstrucţia grafică a obiectului a fost realizată ţinând cont de acest punct de vedere (fig. 2). Ca un prim pas a avut loc restaurarea panoul-capac a dulăpiorului având structura de ramă şi tăblie. Funcţia iniţială a structurii capacului, ce permite tăbliei mişcare liberă în ramă, cu scopul de a elimina efectul vătămător al modificărilor de dimensiune ce apar în urma oscilaţiilor umidităţii relative, a fost desfiinţată. Din grosimea panoului-capac, pe faţa exterioară, a fost îndepărtat cu rindeaua aproximativ jumătate de cm, apoi tăblia a pri6 Németh 2008. mit noi plăci de acoperire. Tăblia realizată din lemn compact de păr a fost introdusă în ramă, fiind lipită de plăcile acoperitoare. Astfel tăblia, ulterior, ca urmare a uscării, a crăpat în direcţie longitudinală şi pe faţa interioară numeroase elemente ale ornamentului incrustat în suprafaţa sa au căzut, iar o parte dintre ele s-au pierdut odată cu trecerea timpului (fig. 3-4). Din acest motiv pentru început am vrut să salvăm tăblia şi blazoanele preţioase de pe ea, ce poartă informaţii valoroase. A fost imposibil să avem acces la ea tară îndepărtarea plăcilor subţiri folosite la modificările mai vechi pentru acoperirea feţei exterioare a panoului-capac. Am încercat să îndepărtăm plăcile prin aburire, însă în mai multe locuri acest lucm s-a reuşit doar prin scobire cu dalta. După dezmembrare a urmat lipirea părţilor desprinse ale tăbliei, lipirea la loc a elementelor de intarsie căzute şi completarea lipsurilor. Apoi a avut loc fixarea tăbliei în ramă în aşa fel ca funcţia iniţială a structurii să fie restabilită şi tăblia să se poată mişca liber şi în caz de contragere respectiv umflare. Pe de o parte rama şi tăblia au fost prevăzute independent una faţă de cealaltă cu noi plăci subţiri de acoperire; pe de alta, tăblia a fost fixată la locul său, cu noi elemente, realizând un nou mod de legătură, cu dibluri cu mişcare liberă; apoi am prevăzut structura de ramă şi tăblie cu un cadru de şipci, pe ambele feţe (fig. 5-6). O mare provocare a constituit completarea tăbliei laterale absente de pe corpul dulăpiorului de cabinet, ce se compune, în trepte, din patru niveluri (foto. 6). Noul perete lateral a fost realizat din lemn de răşinoase, prin aplicarea plăcilor de acoperire din lemn de arţar, în locul lemnului de păr ce nu ne-a stat la dispoziţie. I-am colorat suprafaţa în negm, cu tuş, astfel nu se remarcă utilizarea materialelor diferite (fig. 7-8). Lipsurile din suprafaţa acoperită de intarsie le-am completat, conform cu originalul, cu lemn de prun, nuc şi arţar. Pentru colorarea, integrarea completărilor, pe suprafaţa exterioară a mobilierului am folosit tuş, iar în cazul suprafeţelor interioare baiţuri hidrosolubile. îmbinările încleiate ale structurii sertarelor din cabinetul de scris, precum şi îmbinările în formă de coadă de rândunică ale plăcilor din faţă şi încleierile plăcilor de fund s-au desprins în multe locuri. Acestea au fost fixate prin lipire. în locurile unde pe plăcile de fund au apărat lipsuri, crăpături, acestea au fost completate cu lemn de brad. Tăblia masivă de nuc a panoului de scris, contractată din cauza uscării, am completat-o cu lemn de nuc. Locaşurile vechi ale broaştei şi armăturilor nu au fost petecite. De exemplu pe locul scobit al feroneriei ce servea la rabatarea cutiilor dulapului am însemnat cu plăcuţe din tablă de cositor că în acel loc probabil erau cândva armături frumos ornamentate (foto 9). Uşile lipsă ale dulapului scund au fost realizate, conform desenului de reconstrucţie, din lemn de răşinoase şi plăci de acoperire din arţar; peretele din spate, absent, a fost reconstruit, la fel, din lemn de răşinoase, cu structură 139
