Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 19. (Székelyudvarhely, 2019)
Pápay Kornélia: Beszámoló a műtárgyak esztétikai szempontból zavaró szőrmehiányainak pótlására tett kísérlet tapasztalatairól
Reconstrucţia perlelor şi a perlelor floriforme Forma neregulată a perlelor de sticlă permite concluzia că acestea au fost făcute cu mâna.34 Putem presupune că au fost amplasate pe cunună simetric. Petalele de flori de culoare vişinie sunt pietricele cu feţele hexagonale. Aspectul lor seamănă cu gránátul almandin din natură. Nu a fost efectuate analize instrumentale, însă, pe baza formei şi a culorii pietrelor, se poate presupune că sunt din acest material. Pe cununa cu gránáté din Ják se găsesc ornamente florale foarte asemănătoare, determinarea materialului lor s-a făcut de către un geolog.35 în Ungaria, mineralul almandin apare în albiile mai multor pâraie. Copiile perlelor floriforme au fost executate din granat almandin adunat din locuri atestate documentar,36 în munţii Börzsöny şi Pilis. Petalele de flori au fost realizate prin selectarea pietrelor de dimensiuni potrivite. La perlele floriforme ale cununii din Kincsapáti a fost determinat adeziv cu ipsos37, astfel pentru fixarea perlelor floriforme am încercat aplicarea unui ipsos amestecat cu nisip cernit cu granulaţie fină. Nu ţine prea puternic pietrele, dar - având în vedere că reconstrucţia cununii nu a urmărit realizarea unui obiect care să fie purtat, ci expunerea într-o expoziţie, într-o vitrină - am rămas la adezivul folosit la ornamentele florale de la cununa din Kincsapáti. în cazul cununii din Kincsapáti, spre deosebire de cea din Gödöllő, s-au păstrat ornamentele centrale ale decorurilor florale, respectiv discuri mici de culoarea aurului, cu model stelar în relief (foto 5). Pe parcursul reconstrucţiei, acestea au constituit elemente de analogie. Primul pas a fost decuparea discurilor din tabla de alamă, folosită şi pentru paiete, urmat de poansarea formei stelate, cu o sculă realizată în acest scop (foto 11). Expunerea cununii Cununa restaurată a fost expusă în Expoziţia permanentă a Muzeului Orăşenesc din Gödöllő38, pe o reconstrucţie de cap. Pe baza modelului realizat şi a craniului găsit în mormânt, se poate constata că, pentru o fetiţă, cununa e relativ mare - nu atât din cauza circumferinţei, deoarece aceasta se poate regla prin şnur, ci mai degrabă din cauza proporţiilor, faţă de cununile descoperite mai demult. Numărul mare al paietelor suspendate trimite la stilul porturilor orientale (foto 12). Concluzii Copiile şi reconstrucţiile de artefacte îşi pot găsi locul în expoziţii, din diverse motive, iar cercetarea poate fi reali34 Lengyel 2019. 35 Edőcs 2004. pp. 359-367. 36 Szakáll 2004. pp.64-65. 37 Edőcs 2004. p. 362. 38 2 1 00 Gödöllő Szabadság tér 5. zată din mai multe perspective: de ce au fost făcute, cu ce aspect şi din ce materiale. Un artefact poate fi înlocuit cu o copie, dacă originalul trebuie protejat în aşa măsură de influenţele mediului, încât nu poate fi expus nici la lumină, expunerea sa periclitând integritatea obiectului. Un caz mai des întâlnit este când artefactul original este depozitat în colecţia unei instituţii mari şi se doreşte expunerea sa şi într-un alt loc, de exemplu, locul de unde provine. în acest caz este nevoie de copii cu un aspect identic cu originalul. Există obiecte de artă care sunt atât de deteriorate, (situaţie tipică mai ales în cazul descoperirilor arheologice), încât chiar şi pentru specialişti e greu să-şi imagineze cum arătau acestea în epoca folosirii lor. în asemenea cazuri este nevoie de o reconstrucţie care este identică cu originalul în privinţa materialelor şi a tehnicilor de realizare, dar ca aspect diferă de cel al obiectului descoperit, deoarece reconstrucţia are drept scop prezentarea obiectului în splendoarea sa originală. Reconstrucţia cununii din Gödöllő a avut loc cu acest scop. Merită reţinută o precizare: pentru realizarea unei asemenea reconstmcţii e nevoie de observaţii, analize şi cercetări privind materialele şi tehnica executării, care pot fi efectuate înainte de toate pe parcursul restaurării. Restauratorul este persoana cu cele mai multe posibilităţi de a cerceta acele părţi din structură, care altfel nu pot fi analizate. O cercetare de o asemenea profunzime depăşeşte deja sfera restaurării şi intră în zona arheologiei experimentale. BIBLIOGRAFIE EDVI ILLÉS Aladár (1912): A fémek szerepe az iparművészeiben. In: Az iparművészet könyve. Szerk. Ráth György. III. kötet. Atheneum, Budapest, pp. 1-30. JÁRÓ Márta (2009): A „hamis vagy rosszféle paszomántok” és más, „alábbvaló” textíliák fémfonalai. A rézalapú, tömör fémfonalak készítéstechnikája és gyors azonosításuk lehetőségei Firele metalice ale ”pasmantelor false sau reale ” şi ale altor textile de "calitate inferioară. ” Tehnică de confecţionare şi metode rapide de identificare a firelor metalice compacte pe bază de cupru. In: Isis Erdélyi Magyar Restaurátor Füzetek. Revista Restauratorilor Maghiari din Transilvania. 8-9 . Szerk/Red. Kovács Petronella, Haáz Rezső Múzeum, Székelyudvarhely / Muzeul Haáz Rezső, Odorheiu Secuiesc, pp. 25-43, 125-141. JÁRÓ Márta - TÓTH Attila (1995): Hazai fémfonalkutatások újabb eredményei. In: Iparrégészeti és archeometriai tájékoztató. XI-X1II évfolyam, pp. 5-6. (recenzarea a două publicaţii în limbi străine ale autorilor, apărute în 1994). http://real-j.mtak.hU/7929/l/MTA Iparrégészeti Tájékoztató i l-13.pdf (2019.08.07.) JÁRÓ Márta (2018) „Magyar”, illetve „török” arany- és ezüstfonalak 17. századi magyar hímzéseken? A korszak „fémfonal-palettája” az írott források és az archeometriai elemzések tükrében. In: Két világ határán. A Kaposvári Rippl-Rónai Múzeum Közleményei (6). 136
