Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 17. (Székelyudvarhely, 2017)

Domokos Levente - László Károly: A berethalmi evangélikus templom sekrestyéjében álló kandalló restaurálása

Porturi, vestigii textilen Dincolo de tratamentul cu alcool aplicat după dezve­lire, s-a efectuat şi o curăţire cu efect dezinfectant. Tex­tilele, întărite datorită umorilor, au fost tratate cu soluţie apoasă de Dodigen 226, în concentraţie de 1%, prin tul / ţesătură tip plasă. Pentru uscare piesele au fost aşezate pe plăci de polistiren, învelite cu folie de polipropilenă. Textilele sensibile la apă au fost împăiate, după curăţirea mecanică, cu folie-voal îmbibată în dezinfectant şi astfel depozitate (vezi nota de subsol nr. 52.). Memento Mori - expunerea vestigiilor din criptă - rein­­fectare în 1995, o parte a vestigiilor din criptă a fost pre­zentată în cadrul unei expoziţii temporare, organizate în biserica „Greacă”. Ulterior, în 1998, a fost inaugurată expoziţia permanentă, intitulată Memento Mori, în pivniţa medievală a unei case de locuit din centrul oraşului, în expoziţia permanentă au fost prezentate trei mumii în porturi reconstruite după modelele originale, precum şi vestigii de obiecte restaurate: sicrie pictate, accesorii de înmormântare: rozarii, crucifixuri, icoane, cărţi de rugăciuni;58 obiecte de piele: pantofi, cizme.59 în vitri­ne a fost aşezat silicagel, regenerat în mod sistematic, în ciuda acestui fapt, pe suprafaţa majorităţii obiectelor şi a mumiilor expuse, s-a observat după un timp formarea de mucegai (foto 16). în acea perioadă se demarau lucrări de renovare, reamenajare în centrul oraşului, în urma că­rora s-a deteriorat o conductă de apă care, după cum s-a dovedit ulterior, a provocat o scurgere lentă. Acest fapt, precum şi pătrunderile de apă înregistrate în urma unor ploi torenţiale, au condus la creşterea valorilor de umi­ditate relativă a spaţiilor de expoziţie, în special în sala mare, orientată spre stradă. Din păcate nu au fost efectu­ate analize privind contaminarea suprafeţelor şi a aerului din pivniţă, nici în momentul în care obiectele au fost am­plasate aici, nici când a apărut infecţia. întrucât mumiile au fost dezinfectate prin radiaţii X după descoperire, în măsura în care aceasta a fost eficientă, în cazul lor putem vorbi de o reinfectare. Factorii care probabil au contribuit la reapariţia infecţiei, sunt următorii: creşterea umidităţii relative a pivniţei şi existenţa microorganismelor în noul mediu, eventual supravieţuirea lor pe celelalte piese, dez­infectate prin alte metode. Obiectele de piele tratate cu substanţe higroscopice prezintă o sensibilitate sporită la creşterea umidităţii, respectiv la microorganisme. Liantul de clei din stratul de pictură al sicrielor, precum şi texti­jarea gambei, eu o semnificaţie remarcabilă, a fost restaurată de Márta Kissné Bendefy. Curăţirea şi conservarea piesei au fost efectuate de Mária Újvári. Kissné Bendefy - Újvári 1997. 57 Curăţirea şi dezinfectarea textilelor a fost efectuată de Mária Újvári, lucrările de restaurare efectuate până în prezent la porturile textile, se datorează lui Adámné Bakó, dr. Ilona Lakiné Tóth şi Mária Újvári. 58 Obiectele de hârtie au fost restaurate de Katalin Lukács, de la Muzeul Ferenczy. 59 După prima inaugurare, expoziţia a fost reorganizată şi poate fi vizita­tă din nou din anul 2016. http://muzeumvac.hU/programok_allando/l/ MEMENTO-MORI.html. lele organice constituie un substrat optim pentru microbi, într-una dintre vitrinele situate în sala mică, a apărut infecţia de mucegai pe suprafaţa obiectelor din piele re­staurate şi pe o pălărie dezinfectată cu alcool, care însă nu a fost restaurată. în vitrina alăturată, hârtiile restaurate şi piesele (bonetă şi cravată) tratate cu Dodingen şi împăiate cu folie-voal dezinfectată în prealabil, nu prezentau urme de mucegai, nici mai târziu. După îndepărtarea mecanică a mucegaiului, vestigii­le au fost din nou dezinfectate cu un amestec de etanol şi apă, în proporţie de 50-50%, prin pulverizare sau prin pensulare, în funcţie de tipul de material. Hainele recon­struite ale mumiilor au fost spălate în apă cu adaos de Do­dingen. Umiditatea din încăpere a rămas ridicată în ciu­da funcţionării unui dezumidificator montat între timp; infecţia a reapărut din timp în timp, ocazii cu care a fost repetat şi tratamentul prezentat mai sus. După îndepărtarea mucegaiului de pe suprafaţa ves­tigiilor din piele cu o soluţie de etanol în concentraţie de 50% şi uscarea lentă a pieselor în încăperi cu umiditate relativă mai scăzută, au fost pensulate şi cu extract din seminţe de grepfrut, după care au fost reaşezate în vitrina din expoziţie. La obiectele tratate în acest fel, intervalul la care a apărut mucegaiul s-a prelungit, faţă de cel an­terior, la aproximativ un an, intervenţia fiind repetată de fiecare dată.60 Uleiul volatil de grepfrut, obţinut din coa­ja fructului, inhibă creşterea unor mucegaiuri,61 însă în privinţa efectului biocid al extractului din seminţe, opinii­le sunt contradictorii. La examinarea extractelor comerci­alizate pe piaţă, la majoritatea produselor s-au identificat substanţe biocide sintetice, adăugate; la extractul obţinut de cercetători în laborator, prin presare, din seminţe sau pulpă de fructe şi la produsele comercializate fără ada­os de biocid, nu s-a constatat efect antimicrobian.62 Alţi cercetători au analizat efectul antifungic şi antibacterian al extractului din pulpă de grepfrut, uscată şi pisată, în soluţie de alcool. Rezultatele au demonstrat că extractul a avut efect împotriva tuturor speciilor de bacterii şi fungi analizate, pe drept, într-o măsură redusă faţă de preparate­le existente în comerţ.63 * 60 Tratamentul a fost efectuat de Mária Újvári (Muzeul Tragor Ignác, Vác). Efectul extractului asupra materialelor componente ale pieselor, nu a fost analizat. 61 Viuda-Martos et alti au analizat prin metoda de diluţie în agar efectul de inhibare al uleiurilor volatile din extracte de lămâie (Citrus lemon L.), mandarină (Citrus reticulata L.), grepfrut (Citrus paradişi L.) şi portocale (Citrus sinensis L.) asupra creşterii bacteriilor Aspergillus niger, Aspergillus flavus, Penicillium chrysogenum şi Penicillium ver­ruca sum. Fiecare ulei a dobândit o activitate antifungică: uleiul volatil de portocale a avut efect asupra genului A. niger, cel de mandarină în special asupra A. flavus, în timp ce uleiul volatil extras din seminţe de grepfrut a scăzut în cea mai mare măsură dezvoltarea genurilor P. chry­sogenum şi P verrucosum. Viuda-Martos 2008. Despre efectul uleiu­rilor volatile de citrice privind prevenirea şi combaterea mucegaiului, vezi şi: Sharma-Tripathi 2006. 62 Woedtke et al. 1999. 63 Specii de bacterii: Bacillus cereus, B. subtilis, Sarcina flava, S. lu­tea, Staphylococcus aureus, S. epidermidis. Enterococcus faecalis, 129

Next

/
Oldalképek
Tartalom