Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 17. (Székelyudvarhely, 2017)
Domokos Levente - László Károly: A berethalmi evangélikus templom sekrestyéjében álló kandalló restaurálása
treprinse pe culturi de mucegaiuri şi drojdii ale speciilor Aspergillus glaucus, Penicillium chrysogenum şi Cryptococcus albidus,43 Toate procedeele fizice şi chimice enumerate impun evaluarea prealabilă a randamentului unei substanţe active sau al unei metode în privinţa anihilării microorganismului dat sau a microorganismelor date, precum şi efectul ulterior de scurtă durată şi de lungă durată a tratamentului asupra materialelor componente ale obiectului supus dezinfectării. Dezveliri de cripte In ultimele două decenii în Ungaria au avut loc mai multe dezveliri de cripte efectuate de muzeologi cu implicarea antropologilor şi în unele cazuri cu participarea restauratorilor. La lucrările de conservare a vestigiilor din Vác, Jászberény şi Sopron au participat şi colaboratorii Centrului Naţional de Restaurare şi Formare a Restauratorilor din cadrul Muzeului Naţional Maghiar, precum şi - sub îndrumarea restauratorilor - studenţii universitari ai Departamentului de Conservare- Restaurare Obiecte de Artă Aplicată. Umiditatea vestigiilor pe bază de materiale organice, descoperite în zone cu valori de umiditate relativă extrem de înaltă, a fost de asemenea mult mai mare decât în condiţii normale. Din această cauză, precum şi datorită resturilor umane existente în cripte, se presupunea prezenţa microorganismelor. în cele ce urmează prezentăm câteva probleme întâmpinate în timpul salvării vestigiilor şi pe parcursul intervenţiilor de conservare, precum şi metodele de dezinfectare aplicate. Dezveliri de criptă în biserica dominicană din Vác Fosta biserică a ordinului dominican din Vác - cunoscută în limbajul comun ca şi „Fehérek temploma”, datorită veşmântului alb al călugărilor (fehér, în maghiară însemnând alb - n. trad.), a fost consacrată în cinstea Fecioarei Glorioase. Cripta bisericii a servit între anii 1731-1841 ca loc de înhumare pentru burghezia orăşenească şi persoane din cadrul bisericii. Datorită unor modificări arhitecturale, cripta a fost desfiinţată în anii 1994-1995. Specialiştii implicaţi în dezveliri au fost întâmpinaţi de o imagine şocantă; în sicriele pictate sau învelite în textile, aşezate unul deasupra celuilalt, erau întinse cadavre mumificate în mod natural, cu veşminte şi accesorii de înmormântare păstrate în număr neobişnuit de mare şi în stare de conservare bună (foto 10-11, 13.). Vestigiile constituie cel mai vast ansamblu funerar, păstrat în cea mai bună stare de conservare, descoperit până în momentul de faţă în Ungaria. 43 Experimentele s-au extins asupra efectelor diferitelor substanţe fungicide precum şi asupra analizei susceptibilităţii materialelor folosite în restaurare la infecţii microbiene. Erdei-Németh 2014. pp. 68-78., pp. 91-130. La intervenţiile de dezvelire a participat un grup restrâns de specialişti44 şi a fost asigurat un iluminat minim necesar, pentru evitarea modificării bruşte a parametrilor de mediu: umiditate relativă, temperatură şi condiţii de iluminat. Raporturile climatice din criptă Umiditatea relativă în cripta formată din mai multe încăperi, a fost în jur de 85-90% în momentul dezvelirii, ceea ce se datora umidităţii edificiului, crescută în ultima vreme. Colaboratorii de la Facultatea de Meteorologie din cadrul Universităţii Eötvös Lóránd au efectuat măsurători timp de o săptămână; în acest interval temperatura exterioară prezenta oscilaţii de 20°C, în timp ce temperatura criptei - asemănător peşterilor şi cavourilor subterane din Ungaria - a rămas la un nivel scăzut, între 8-11 °C, aproape neschimbată. Presiunea atmosferică a fost asemănătoare cu cea din aer liber, cu valori între 991-1009 hPa. Temperatura scăzută, o aerisire slabă, dar continuă asigurată printr-un tub subţire, valorile de umiditate relativă probabil mult mai scăzute în perioada anterioară problemelor de umezire apărute recent, efectul izolator al sicrielor din lemn de brad, suprapuse în mai multe rânduri, precum şi conţinutul de terpenoide din lemnul de răşinoase, au împiedicat, respectiv au încetinit dezvoltarea bacteriilor şi a fungilor, favorizând mumificarea naturală.45 Starea de conservare a mumiilor a fost diferită. Cadavrele, precum şi vestigiile de obiecte aflate în sicriele aşezate la nivelul solului sau lângă pereţii umezi s-au păstrat într-o stare de degradare mai avansată, datorită unui microclimat mai prielnic dezvoltării microorganismelor.46 Tratamentul vestigiilor Mumii Analizele microbiologice ale mumiilor au identificat în probele recoltate - conform raportului de specialitate - prezenţa microorganismelor inofensive în ceea ce priveşte mumiile şi personalul implicat: Clostridium sp., bacterie aerobă sporulată, mucegai (Aspergillus sp, Penicillium sp.) şi drojdii/levuri.47 Cu toate acestea, întrucât la 44 B. Perjés-Ráduly-Új vári 2004. p. Au fost descoperite 265 de corpuri mumificate în mod natural, înmormântate în sicrie şi un osuar care conţinea resturi a aproximativ 40 de cadavre. Conducătorii muzeologi ai grupului de specialişti au fost Emil Râduly (Muzeul Etnografic în Aer Liber, Szentendre) şi Márta Zomborka (Muzeul Tragor Ignác, Vác), restauratori Judit B. Perjés (Muzeul de Istorie din Budapesta) şi Mária Újvári (Muzeul Tragor Ignác, Vác), specialist antropolog dr. Éva Susa (Institutul de Medicină Legală, Budapesta). Râduly 1997., Zomborka 1996. 45 „La mumificarea spontană din zona temperată un rol decisiv faţă de temperatura mediului îl are deshidratarea datorată unui schimb de aer permanent.” Susa et al. 1996. p. 14. în peşteri şi cavouri subterane cu un climat asemănător, se identifică radiaţii ionizante negative, care pot dezinfecta aerul. Probabil şi acest fapt a contribuit la menţinerea vestigiilor într-o stare atât de bună. 46 Comunicare verbală din partea lui Ildikó Szikossy (Muzeul Maghiar de Ştiinţe ale Naturii, Departamentul de Antropologie). 47 Analizele au fost efectuate în Institutul Naţional de Traumatologie. 127
