Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 17. (Székelyudvarhely, 2017)

Domokos Levente - László Károly: A berethalmi evangélikus templom sekrestyéjében álló kandalló restaurálása

rea ulterioară a obiectului; nu poate fi aplicată în cazul sensibilităţii suprafeţei operei de artă (dacă este friabilă, prezintă desprinderi sau pulverulenţă).

Microbii biodeterioratori şi metaboliţii aferenţi se regăsesc în general nu numai pe suprafaţa obiectului de artă, fapt care face imposibilă îndepărtarea lor totală prin mijloace mecanice; în acest scop se apelează în general la combinarea cu metode fizice sau chimice. Pe parcursul curăţirii obiectelor infectate de microorganisme este obligatorie purtarea echipamentului de protecţie (foto 9)!24

Produse biocide utilizate de restauratori

Dincolo de curăţirea mecanică, restauratorii utilizează pentru dezinfectarea obiectelor de artă diverse substanţe chimice, dizolvate în apă, alcool, sau alţi solvenţi organici. Tehnologia de aplicare a tratamentelor antimicrobiene este variată; în funcţie de starea de conservare şi de materialele componente ale obiectului, acestea pot fi efectuate prin imersare, pensulare sau pulverizare.

Alcoolii cu masă moleculară mică, cum ar fi alcoolul etilic sau alcoolul izopropilic, au efect antifungic. Aceştia pot fi folosiţi în amestecuri apoase în proporţie de 70:30, deoarece conţinutul de apă favorizează pătrunderea lor în microorganisme. Soluţia apoasă a sărurilor cuaternare de amoniu poate fi de asemena utilizată în cazul în care obiectul suportă un tratament umed; în caz de sensibilitate la apă, aceste substanţe pot fi solubilizate şi în solvenţi organici (de ex. alcool, acetonă). Datele marcate pe fişele tehnice ale substanţelor precum şi pH-ul lor trebuie studiate şi controlate, deoarece este posibil ca unele dintre ele să aibă un pH bazic.

O altă grupă importantă de substanţe fungicide este formată de compuşi fenolici şi compuşi halogenaţi. Cel mai frecvent utilizaţi sunt para-Clor-meta-crezol şi sarea lui de Sodiu (Preventol®CMK, Preventol®CMK-Na), ortofenil-fenolul şi orto-fenil-fenolul de Sodiu (Preventol®0, Preventol®ON).

In funcţie de materialele componente ale obiectelor, literatura de specialitate enumeră şi alte substanţe biocide, în cazul unor publicaţii mai vechi trebuie să ne asigurăm în privinţa recomandărilor actuale referitoare la folosirea lor. Trebuie de asemenea să stabilim, dacă infecţia este activă sau nu, respectiv, dacă intevenţia este necesară sau - conform noilor tendinţe - înmulţirea microorganismelor poate fi stopată prin asigurarea unor condiţii adecvate.25

Metode fizice

Conform literaturii de specialitate radiaţiile ultraviolete, Röntgen şi gamma pot fi folosite împotriva bacteriilor, a algelor şi a lungilor în cazul materialelor anorganice, însă ca radiaţii electromagnetice de energie mare, pot ca-24 De ex. produse DuPont-Tyvek: overall, mănuşi, mască de protecţie, pantofi sau husă protectoare pentru laba piciorului.

25 Florian 2004.

uza modificarea mai multor substanţe organice, cum ar fi proteinele, celuloza etc., prin care materialele obiectelor de artă îşi pot modifica cromatica dar şi alte caracteristici. Mucegaiurile sunt mai puţin sensibile la radiaţiile ionizante decât insectele, iar diferitele încrengături prezintă la rândul lor o sensibilitate diferită;26 majoritatea fungilor poate fi distrusă printr-o radiaţie de 10 kilogray.27 La o temperatură mai scăzută de minimul necesar activităţilor vitale (4°C), speciile de mucegai trec într-o stare latentă, fără a fi distruse. Această metodă de tratament termic - prin răcire - oferă o posibilitate de depozitare temporară a vestigiilor infestate până când va fi posibilă dezinfectarea lor. Prin congelare (min. -20°C) pot fi distruşi sporii şi hifele saturate cu apă, însă nu şi sporii uscaţi şi conidiile. La temperaturi mai ridicate de maxima suportată, intervine moartea termică. Pentru distrugerea miceliilor este nevoie în general de 50°C, iar pentru anihilarea sporilor de 80-100°C.28

Temperatura necesară proliferării bacteriene poate varia între 0-65°C. în funcţie de cerinţele faţă de temperatură distingem specii rezistente la frig (0-20°), specii cu cerinţe medii faţă de temperatură (37—40°) şi specii rezistente la căldură (60-650).29

Tratamente cu gaze

Gazele sunt de mult utilizate pentru combaterea infestării cu insecte şi a celor microbiene la obiectele de artă; datorită efectului lor nociv asupra mediului şi a personalului implicat, folosirea majorităţii gazelor reactive a fost interzisă sau restricţionată sever. Etilen-dioxidul este eficient împotriva fungilor şi bacteriilor, în doze de administrare mari; utilizarea industrială este încă permisă.30 Formaldehida în stare gazoasă distruge cele mai multe specii de bacterii şi mucegaiuri, însă datorită efectului tanant modifică structura pieilor crude şi a pergamentului.31 Hidrogenul fosforat şi metilbromidul au de asemenea efect fungicid şi sunt încă în folosinţă în Ungaria. Gazele inerte (azotul, heliul, argonul etc.) nu sunt eficiente în combaterea fungilor, însă efectul lor scade creşterea miceliilor şi germinarea sporilor.32

Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului privind comercializarea şi folosirea produselor biocide

Parlamentul şi Consiliul European reglementează periodic valorificarea şi utilizarea substanţelor chimice. La 22

26 Nyberg 1987.

27 Tiano 2002.

28 Morgós 2001. p. 34.

29 Limitele de temperatură caracteristice funcţiilor vitale vezi la Beöthyné et al. 2013. p. 101. tabelul 1.

30 Utilizarea industrială a etilen-oxidului este încă permisă în Ungaria.

31 Beöthyné et al. 2013 p. 103.

32 Morgós 2001. p. 26.

125