Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 16. (Székelyudvarhely, 2016)

Sor Zita: Digitális nyomatok a gyűjteményekben

prin care dispar urmele caracteristice ale benzilor metalice. Secţiunea transversală originală a firului incrustat nu mai poate fi definită pe obiectul finisat, deoarece acesta îşi ia întotdeauna forma inciziei.

Studierea metodei damaschinării s-a efectuat prin analiza părţilor realizate prin tehnica directă şi indirectă. Pe radiografia damaschinării prin topire, în mod caracteristic, liniile şi marginile incrustaţiilor apar neregulate, neclare, iar inciziile sunt relativ superficiale. Marginile tăiate ale firelor alăturate, precum şi ordinea cronologică a aşezării, nu pot fi recunoscute pe radiografii, datorită tehnicii de topire aplicate, prin care ornamentele prezintă contur neclar, ondulat.29 Caracteristicul damaschinării cu fir constituie pe radiografie, marginile tăiate determinabile ale firelor, respectiv ordinea cronologică recogniscibilă a aşezării firelor.30

Pe baza imaginilor CT am ajuns la concluzia că la umplirea inciziilor largi, realizate cu tehnica damaschinării indirecte, este posibil să fi fost aşezate paralel mai multe fire. Aceste fire nu au astupat complet incizia efectuată în metalul suport, prin urmare firele au trebuit să fie aplatisate prin intermediul unor unelte, ori metalul incrustat a fost topit cu scopul de a prelua forma negativă. în suprafeţele incrustate, deschise la culoare pe imagini, am căutat zone mai închise, longitudinale, care se referă la o grosime mai redusă de material. Am găsit pe alocuri, în special pe partea interioară a ornamentului exterior de împletitură, semne concludente (foto 7-8), însă pentru studierea unei diferenţe astfel de mici de grosime ale materialului, a fost necesară o mărire prea mare, care a generat imagine neclară.

La analiza ornamentului de plasă, imaginile radiografice şi CT ale perechii de faleră din Sződliget au fost comparate cu alte trei radiografii31 de falere damaschinate din perioada avară. Radics András a afirmat în cazul falerei din Szeged-Makkoserdő, că la execuţia texturii de plasă au aşezat firele mai întâi în inciziile, nuturile radiale, apoi în cele bombate.32 Textura caracteristică a acesteia poate fi observată şi pe discurile din Sződliget, însă după opinia noastră aceasta nu arată ordinea cronologică a aşezării firelor (adică damaschinarea cu fir), ci defineşte ordinea execuţiei inciziilor. Observaţiile noastre le-am demonstrat printr-o serie de reconstrucţii.’’

Pe imaginile CT ale ornamentului de plasă (foto 9) nuturile radiale prezintă o lăţime relativ uniformă, în timp ce firele bombate, perpendiculare faţă de aceastea, se subţiază dinaintea şi după punctele de intersecţie, fragmentându-se virtual în segmente mai scurte. Seria de reconstrucţie a arătat cauza subţierii: nuturile realizate în urmă, deformează primele incizii în punctele de

29 Heinrich-Tamáska 2005. p. 114.

30 Radics 2007. p. 29.

31 Heinrich-Tamáska 2005. p. 112 (Privlaka), p. 115 (Sárszentlőrinc-Úzd), p. 116 (Szeged-Makkoserdő).

32 Radics 2007. pp. 28-29.

33 La experimentul de reconstmcţie a ajutat restauratorul de metal Jeges András, oferind materiale, unelte şi cunoştinţe profesionale.

intersecţie, şi le fragmentează virtual în segmente de fire mai scurte (foto 10). Ordinea aşezării firelor nu a putut fi definită în cazul ornamentului de plasă.

Experimentul de damaschinare l-am efectuat cu ambele tehnici, însă nici reconstrucţia, nici examinarea comparativă cu radiografiile altor falere nu au adus un rezultat pentru definirea mai exactă a tehnicii de damaschinare, folosite pe discurile din Sződliget.

Investigaţiile materialelor după dezvelirea ornamentaţiei

După îndepărtarea coroziunii de pe faléra fragmentară am analizat în special componenţa materialelor.

Investigaţii cu spectrometrie de fluorescenţă de raze X (XRF)

Definirea materialelor de bază34 ale incrustaţiilor şi ale niturilor a fost efectuată cu spectrometrie de fluorescenţă de raze X.35 Pe baza măsurătorilor poate fi afirmată că niturile falerei complete au fost executate dintr-un aliaj similar36, în timp ce conţinutul de cupru al unui singur nit de pe faléra fragmentară este mult mai ridicată.37 Compoziţia incrustaţiei38 a fost măsurată prin stratul de aurire.

Microanalize cu fascicul de electroni Cu scopul de a controla şi preciza rezultatele analizelor anterioare ale materialelor, s-au efectuat din nou microanalize cu fascicul de electroni.39 Analiza nu a necesitat prelevare de probe din obiect, în loc de aceasta, am folosit un fragment mai mic al falerei incomplete. Rezultatele măsurătorilor au arătat doar o mică diferenţă faţă de cele anterioare ale microanalizei cu fascicol şi ale radiografiei. Diferenţă mai semnificativă a fost prezentă doar în conţinutul de staniu al incrustaţiei40, de aceea s-a dovedit că incrustaţia este compusă din cupru de mare puritate. Pe imaginile efectuate cu microscopul electronic de baleiaj (SEM) se văd clar urmele de şlefuire pe suprafaţa damaschinată, precum si urmele de netezire ale auririi (foto 11- 12).

34 Măsurarea materialului de bază a incrustaţiei a putut fi efectuată, în mod firesc, doar în cazul falerei fragmentare, dar analiza niturilor a fost făcută pe ambele discuri.

35 Analiza a fost executată de dr. May Zoltán, colaborator al Academiei Maghiare de Ştiinţe, Institutul de Substanţe şi Chimie Ambientală, cu un aparat mobil de XRF.

36 Conţinutul de cupru al niturilor discului întreg este aprox. 50%.

37 Conţinutul de cupru al nitului falerei incomplete este aprox. 92%.

38 Pe baza analizei XFR conţinutul de cupru al incrustaţiei este aproape 94%, iar conţinutul de staniu este 5,6%.

39 Analiza a fost executată la Facultatea Tehnică şi de Ştiinţa Materialelor a Universităţii din Miskolc, în Institutul de Studiul Metalelor şi de Formare Plastică a Metalelor. Măsuraturile au fost efectuate de dr. Kovács Árpád, şeful laboratorului SEM.

40 Pe baza microanalizei cu fascicul de electroni, conţinutul de cupru al incrustaţiei se află între 95-98% (în funcţie de punctele de măsurare), iar conţinutul de staniu nu a depăşit 0, 5% la niciuna dintre măsuraturile.

82