Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 14. (Székelyudvarhely, 2014)

Mester Éva: Nagyméretű üvegfestmények "in situ" vagy műtermi restaurálása

Efectele revoluţiei industriale asupra picturii pe sticlă Schimbările aduse de revoluţia economică, au făcut po­sibilă fabricarea sticlei la scară industrială, înlocuindu-se astfel cadrul îngust al prelucrării manufacturiere, ceea ce a reprezentat începutul unei noi ere. Profitând de aceasta posibilitate, amplificată şi de ideologia înrădăcinată în tre­cut a istorismului, arhitecţii au început să proiecteze vitra­lii în deschizăturile cu forme variate ale clădirilor repre­zentative. Sticla fabricată în glăjării, a căpătat dimensiuni mari. Posibilităţile oferite de materia primă colorată şi cu o textură bogat variată, îndemnau arhitecţii şi pictorii de vitralii - apăruţi în număr mare chiar din rândurile picto­rilor de şevalet - să mărească dimensiunile vitraliilor, dar şi dimensiunile câmpurilor pictate din interioml acestora. Au crescut considerabil şi dimensiunile bucăţilor de sticlă din interiorul câmpurilor compoziţionale. Varietatea bogată a materialelor a trezit interesul către dezvoltarea şi aplica­rea unor tehnici noi. Interesul şi cerinţele brusc crescute, au dus la înflorirea picturii pe sticlă şi a vitraliilor în Europa şi America. Efectul a fost aşa de puternic, încât au început să folosească geamuri pictate şi vitralii şi la clădirile semnifi­cative din coloniile îndepărtate ale marilor puteri. Schimbările sociale, economice şi politice, temele picturilor pe sticlă Simultan cu dezvoltarea spectaculoasă a industriei, iau naştere schimbări sociale şi politice temeinice pe conti­nent. Acestea au eliberat forţe ascunse, ce au scos la su­prafaţă sentimentul naţional la popoarele asuprite. Bur­ghezia, cu situaţia materială în ascensiune, adopta tiparul nobilimii medievale, mecenatul aducându-şi contribuţia la realizarea scumpelor vitralii. înşişi constructorii tran­scriu stilurile istorice prin istorism, proiectând ferestre şi uşi înalte şi largi. Pe suprafeţele mari şi coerente, puteau fi reproduse cu demnitate marile şi glorioasele evenimente ale trecutului, luptele eroice, legendele, lucru ce a con­tribuit în mare măsura la trezirea conştiinţei naţionale. In Ungaria a contribuit şi atmosfera de sărbătoare a Mile­niului. Exemplele frumoase ale acestei ideologii, caracte­ristice întregii Europe sunt: vitraliul cu tema “Ospăţul lui Attila” din Pavilionul maghiar de la Bienala de la Veneţia, compoziţia Salonului Naţional de la Budapesta şi ansam­blul decorativ de vitralii din Palatul Cuturii de la Târgu Mureş (foto 8). Enumerarea acestor opere reprezentative poate continua îndelung. Reînnoirea operelor de artă ecleziastică Pictura bisericeasca pe sticlă capătă şi ea un avânt uriaş. Aproape toate bisericile din ţară vor să achiziţioneze vitralii. Tema preferată devine imortalizarea scenelor emblematice de făurire statală şi a statului bisericesc creştin. Pictura mo­numentală pe sticlă, intitulată „Botezul lui Voie” din biseri­ca minorita S fân tu Nicolaie de la Seghedin, are de 21 tu şi provine din atelierul pictomlui Palka József, fiind executată în 1905 (foto 9). Compoziţiile ferestrelor erau inspirate de multe ori din temele istorice ale picturii contemporane. Cea de la Seghedin este adaptarea1 renumitei picturi în ulei, a lui Benczúr Gyula. în spaţiile liturgice - în biserici şi alte clă­diri ecleziastice importante, sunt reprezentate frecvent fap­tele regilor sfinţi maghiari din perioada timpurie a istoriei maghiare. Absidele laterale ale catedralei arhiepiscopale din Kalocsa, sunt împodobite cu vitraliile sfinţilor regi arpadi­­eni, lucrate în atelierul lui Zsellér Imre în 1910 (foto 10).1 2 Importanţa bisericii principale era evidenţiată prin achizi­ţionarea unori lucrări artistice de mare valoare, aceasta re­prezentând un centru ecleziastic catolic de renume. Cu oca­zia reînnoirii bisericii la începutul secolului, s-a comandat o serie de vitralii a căror tematică urmărea sensibil linia aşteptărilor artei ecleziastice, oferind exemple şi direcţii în decorarea spaţiului sacral al bisericilor catolice. Un rol important capătă şi decoraţiunile ornamentale; compoziţiile figurative, legate între ele din punct de vedere iconografic, devin mai nuanţate, mai destinse, capătă tonalităţi diferi­te, forme variate şi complexe. De multe ori, tema de mici dimensiuni aşezată în mijlocul compoziţiei, este pretextul pentru evidenţierea unei decoraţiuni spectaculoase, realizată printr-o tehnică picturală imfotontă. Un exemplu remarcabil este şirul de vitralii de deasupra comişei din partea sudică - latura cu tema „Lecţie” şi cea nordică - latura cu tema „Evanghelia” a catedralei principale (foto 11). La modela­rea tezaurului decorativ al ferestrelor istoriciste, s-a ţinut cont de ambient - de elementele decorative interioare deja existente, de stucaturile colorate şi elementele plastice ale tavanelor şi zidurilor laterale, care au fost create exclusiv în sec. 18 de către meşteri italieni. Ansmablurile decorative de vitralii şi lucrările din sticlă colorată realizate de atelierul lui Zsellér Imre, erau confecţionate din materii prime de calita­te şi executate cu o pregătire profesională remarcabilă. Sta­rea tehnică a ferestrelor de peste o sută de ani, confecţionate la Budapesta, a permis restaurarea lor in situ. Influenţa schimbărilor tehnice şi a cerinţelor clientelei în realizarea vitraliilor Oportunităţile oferite de dezvoltarea industriei şi relan­sarea economiei, au generat schimbări radicale, care au rezultat şi în creşterea sarcinilor arhitecturale. Comenzile mari au pus artiştii în faţa unei provocări uriaşe. Cerinţele trebuiau satisfăcute la exigenţa generată de meserie, unde etaloanele erau dictate de atelierele europene. Clientului îi erau prezentate odată cu proiectele clădirilor şi schiţe­le la scară ale vitraliilor. Pe baza compoziţiilor adoptate şi aprobate de comisia de decizie, confecţionarea vitra-1 Această poză a mai fost folosită şi de alţii anterior - în 1899, atelierul lui Róth Miksa a creat pe baza acesteia o pictură pe sticlă pentru ba­zilica abaţiei Sfântul Martin din Panonnhalma. Tot aici regăsim o altă lucrare emblematică, Sfântul Ştefan îţi pune ţara sub oblăduirea Măriei, oferind simbolic sfânta coroană maghiara. 2 Clădirea de azi a mitropoliei arată a patra perioadă de construcţie a bi­sericii, întemeiată în 1010 de Sfântul Ştefan. 137

Next

/
Oldalképek
Tartalom