Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 14. (Székelyudvarhely, 2014)
Mester Éva: Nagyméretű üvegfestmények "in situ" vagy műtermi restaurálása
caracter ne informează cercetările efectuate de restauratori.* 7 Conform observaţiilor lor, în cazurile analizate, tencuiala a fost aplicată în trei straturi direct pe peretele de cărămidă. Au distins două straturi de bază mai dure, cu o grosime medie de 2,5-2,5 cm (arriccio), şi un strat mai fin de înglobare (intonacco), aplicat într-o grosime de cca. 1,7 cm, care cuprinde cuburile de mozaic. Tencuiala de bază şi cea intermediară este descrisă ca un mortar de var, cu conţinut de fire vegetale şi praf de cărămidă. Mortarul de înglobare este un amestec de var şi praf de marmură, a cărui grosime variază în funcţie de plastica inegală a suprafeţei. Pe parcursul lucrării, mortarul de înglobare a fost aplicat în unităţi mai mici, proporţional cu cantitatea / dimensiunea suprafeţei montate într-o zi, asemănător giomatelor tehnicii al fresco. Au observat de asemenea, că repartizarea giomatelor varia în funcţie de gradul de dificultate al suprafeţei de decorat; în zonele mai complicate giomatele aveau dimensiuni mai mici, decât pe suprafeţe plane. în grosimea mortarului aplicat s-au remarcat deosebiri în funcţie de anumite părţi ale edificiului. Mozaicarii bizantini au schiţat compoziţia mozaicului pe tencuiala de bază. Se cunosc menţiuni şi despre desene preliminare schiţate direct pe zidăria de cărămidă.8 în Istanbul, pe tencuiala de înglobare a mozaicurilor din Hagia Sophia, a fost realizată şi o schiţă colorată în tehnica al fresco, completând desenul de pe tencuiala de bază.9 Au remarcat tot aici, că unghiul de înclinare al cuburilor de mozaic diferă10, adaptându-se condiţiilor de iluminat. La fundaluri s-au folosit şi cuburi aurii şi argintii, pe-alocuri fiind intercalate ţesere de nuanţă mov închisă. Cu ajutorul acestei tehnici, au putut obţine un efect coloristic şi mai intens. Au profitat nu numai de efectul aurului aplicat pe cuburile de sticlă de diferite nuanţe, dar adesea şi culoarea aplicată pe stratul de mortar a deţinut un rol important la dobândirea efectului cromatic şi a intensităţii finale. La mozaicul din Székesfehérvár s-au păstrat doar fragmente din mortarul de înglobare; pe toate acestea se observă urme de culori roşu şi negru, aplicate prin laviuri. Această pictură este vizibilă pe toate fragmentele păstrate, dar cu toate acestea presupunem, că sunt urme de sinopis, nu acoperă întreaga suprafaţă. în cazul fragmentelor descoperite, culoarea aplicată pe suport şi culoarea cuburilor de mozaic montate deasupra, nu este identică; implicit, presupunem existenţa unui desen preliminar (foto 7). Pe anumite fragmente deasupra culorii negre (gri) aplicate pe suport, întâlnim cuburi de mozaic de patru culori diferite (albastm, alb, negm spre mov şi aur). în cazul unui singur fragment se observă marginea detaliului pictat, care sugerează o compoziţie realizată în retencuite, respectând tradiţiile de reprezentare şi iconoclasmul musulman. 7 Teteriatnikov. 1998. pp. 49-61. 8 Teteriatnikov 1998. p. 55. , Mouriki: The mosaics of Nea Moni, pp. 94-106., Underwood: Kariye Djami, pp. 174-175. 9 Teteriatnikov 1998. p. 56. 10 l-au stabilit între 15 şi 30%. linii, cu tuşe late (foto 8). Cuburi aurii apar pe un fundal gri în cazul a trei fragmente, sunt însă şi două exemple în care suprafaţa pictată a tencuielii de sub cuburi este roşie. Pe baza testelor microchimice efectuate până acum, pigmenţii folosiţi pentru pictură au în compoziţie fier. O parte a probelor reprezentative alese dintre piesele caracteristice ale mozaicurilor de sticlă colorate şi aurii provenite din săpături, s-au dovedit a fi potrivite pentm analize în secţiune. Prin microscopul de polarizare se observă neomogenitatea caracteristică structurii sticlei de mozaic, cu incluziuni de aer şi particule nedizolvate ale materialului de colorare. Este uşor vizibil şi cu ochiul liber faptul, că piesele de mozaic se obţin prin îmbucăţirea sticlei turnate - denumită plăcintă datorită formei - în cuburi mărunte. Ca dovadă, stau canturile rotunjite ale unor cuburi, care erau marginile plăcintei. Pe unele fragmente se observă asemenea cuburi rotunjite, înglobate în mortarul original. Acest fapt sugerează folosirea economică a materialului, fără să se piardă nici măcar marginile plăcintei, dar şi criterii de ordin estetic. Metoda de montare a mozaicului, proprie epocii, ia în calcul efectele de lumină, la fel cum am amintit deja acest fenomen la mozaicurile din Hagia Sophia. Dimensiunea rosturilor dintre cuburi sugerează provenienţa fragmentului; în cazul unor rosturi mai largi, detaliul provine de la o înălţime mai ridicată faţă de observator. La înălţimi mai mari, montarea este mai destinsă, executanţii mozaicului luând în calcul atât distanţa cât şi capacitatea aditivă a văzului. Privind chimia mozaicurilor de sticlă deţinem o vastă literatură de specialitate internaţională, care ne oferă un ajutor însemnat în alegerea criteriilor de analiză ale materialului autohton. Componenţa sticlelor, materia primă a sticlei de bază, oxizii de fier care conferă culoare, respectiv identitatea materialelor opalescente, fac referire la locul de provenienţă, tehnica de execuţie, dar şi datare, fiecare epocă istorică păstrându-şi metoda proprie în confecţionarea sticlei. La analiza secţiunilor subţiri realizate din sticla de mozaic roşu (Szfvl) folosită la mozaicul bazilicii regale din Székesfehérvár, prin microscopul de polarizare s-au observat particule cu birefringenţă mare, indice de refracţie ridicat şi bireflexie (pleocroism de reflexie) bine vizibilă. Particulele materialului colorant, aflate la dimensiuni sub un micron, apar sub formă de dungi în sticla de bază (foto 9-10). Conform măsurătorilor efectuate prin difracţie de raze X11 culoarea roşie a sticlei se datorează cuprului metalic. Sticle roşii opace se confecţionează încă din al 2-lea mileniu î. de Hr; conform mărturiei a numeroase analize efectuate asupra vestigiilor arheologice, pe parcursul uneia dintre tehnicile de execuţie răspândite, culoarea rezultată se datorează cuprului metalic.12 Celuilalt grup de sticle colorate opace din Székesfehérvár îi sunt caracteristice materialele responsabile pentm 11 Măsurătorile prin difracţie de raze X au fost efectuate de István Sajó (PTE-SZKK). 12 Freestone I. C. 1987. 90
