Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 14. (Székelyudvarhely, 2014)
Mester Éva: Nagyméretű üvegfestmények "in situ" vagy műtermi restaurálása
Posibilităţile de studiu si de conservare ale textilelor 5 5 arheologice Andrea Várfalvi în prezent, datorită intensificării r construirii de autostrăzi, a numărului din ce în ce mai mare de construcţii noi, respectiv datorită unor reconstrucţii de biserici, se descoperă un număr tot mai mare de fragmente textile, orientând atenţia asupra dificultăţilor de tratare ale acestora. Studiul se ocupă cu cauzele de degradare ale ţesăturilor în stare precară, cu factorii care influenţează degradările, respectiv cu posibilităţile şi metodele de conservare aplicate. Prezintă impactul testelor preliminare asupra propunerilor de restaurare, evidenţiind şi modul în care diversele tratamente aplicate pot influenţa eventuale analize viitoare. Cauzele degradării textilelor arheologice şi formele de prezentare ale degradărilor Textile arheologice pot proveni direct din pământ (cimitire) sau pot fi descoperite în clădiri (biserici, puţuri, osuare, cripte); în biserici, textilele pot fi descoperite deopotrivă din în sarcofage situate deasupra pardoselii sau în pământul sau sicriele situate sub pardoseală. Ele se pot grupa în funcţie de compoziţie materială, mod de realizare, formă, mărime sau utilizare. Textile arheologice apar nu numai ca atare, ci şi în combinaţie cu materiale organice (piele, lemn) sau anorganice (metale, ceramică, sticlă). Starea de conservare a textilelor arheologice este influenţată de o serie de factori:- tipul materialului- vârsta obiectului- starea obiectului în momentul amplasării în sit (obiceiurile funerare)- perioada petrecută în sit- condiţiile din perioada petrecută în sit- macroclimatul sitului (compoziţia şi pH-ul solului, climă, temperatură, precipitaţii)- microclimatul sitului (degradări fizice, chimice şi biologice survenite în preajma obiectului)- condiţiile din timpul săpăturilor arheologice. Diferitele tipuri de degradări au efecte diferite asupra textilelor arheologice. Deteriorările fizice apar în formă de uzură funcţională, plieri, rupturi, deformări. într-un mediu uscat, cald, fibrele textile se contractă, se usucă, în condiţii umede ele se umflă, se dezintegrează. Din cauza schimbării dinamice a mediului, fibrele când se umflă, când se contractează, ceea ce provoacă, de asemenea, fragilizare. Deteriorările chimice provoacă modificarea culorilor, decolorare. Atât mediul acid, cât şi cel alcalin dăunează, însă ţesăturile pe bază de celuloză (in, bumbac) sunt mai rezistente în mediu alcalin, iar cele pe bază de proteine (mătase, lână) sunt mai rezistente în mediu acid. în cazul textilelor aflate în contact direct cu scheletele, produşii de degradare ale corpului, gazele rezultate prin descompunere, materialele de mumificare utilizate pentru conservarea corpului pot determina modificări chimice. Degradarea este mai puternică pe zonele mai moi ale corpului, în cele mai multe cazuri în aceste zone fibrele fiind complet distruse. Diferitele săruri minerale, solubilizate în apa freatică, pot să cristalizeze pe suprafaţa textilelor după evaporarea umidităţii, şi nu se mai pot îndepărta. Prezenţa apei şi temperaturile ridicate accelerează procesele chimice. Deteriorările biologice pot fi provocate de rozătoare, larve, insecte, rezultând schimbare de culoare, decolorare, lipsuri o. în mediu umed, cald, bacteriile şi fungii facilitează descompunerea textilelor. în cazul în care vestigiul nu constă numai din material textil, trebuie să ne aşteptăm şi la efectele degradante ale materialelor însoţitoare, (de ex. produşii de coroziune ale metalelor colorează ţesătura). Factorii de mediu care ajută la prezervarea textilelor arheologice sunt:- seceta1- temperaturile sub zero grade- lipsa de oxigen (sol umed, mlăştinos1 2, gheaţa3)- sărurile4- prezenţa metalelor5 6, datorită efectelor lor antibacteri-6 ene- materialele de mumificare ale corpului uman.7 * în general se poate conclude că textilele sunt mai puţin afectate de condiţiile de mediu constante,chiar dacă acestea au valori extreme, decât în condiţiile climatice apropiate de valorile normale, însă în continuă schimbare. 1 Obiecte de port ale culturii Nasca, Peru, în vârstă de 4000 de ani, provenind dintr-un mediu uscat, răcoros. Frame 2003. 2 Tapiserie de Anjou descoperită într-un mediu umed, mlăştinos, în fântâna unui palat din Castelul Buda. Bakayné. Perjés et al.2004. 3 Obiecte aparţinând culturii materiale scitice, din lână şi mătase, îngheţate de 2500 de ani. Polosmak 1994. 4 Fragmente de ţesături din epoca fierului, dintr-o mină de sare a culturii Flallstatt. Gengier - Miller 2008. 5 Fragmente de mătase, bumbac din perioada Descălecării, pe fragmente metalice. E. Nagy et al. 2009. 6 Yamanaka et al. 2005. pp. 89-93. 7 Fragmente de in, lână şi mătase, îmbibate cu materiale de mumificare, descoperite la Heténypuszta. Sipos 2003. p. 47. 121
