Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 14. (Székelyudvarhely, 2014)
Mester Éva: Nagyméretű üvegfestmények "in situ" vagy műtermi restaurálása
Structura şi materialele staulelor de oi din Betleem, lucrate în gospodărie, probleme tehnice şi etice ale restaurării lor László Takács Nemes Dintre diferitele staule de oi din Betleem, prezentate în general în mod naturalist, (reprezentând în iconografia creştină romano-catolică Naşterea Mântuitorului, Sfânta Familie, parte a tradiţiilor şi obiceiurilor populare religioase de iarnă), trebuie să le distingem pe cele făcute industrial, în tipografii sau de mici industriaşi - meşteri, de cele făcute în gospodării, de oamenii simpli. Restaurarea acestora din urmă, necesită multiple cunoştinţe din partea restauratorului şi ridică multe probleme în privinţa tehnicii şi eticii restaurării. Staulele sunt în general purtate în mână sau agăţate pe umăr, de la casă la casă, sunt portabile, sunt aşa zise „staule ambulante”. Creatorii lor, în general oameni simpli din popor, nu urmăresc standardele sau tradiţiile meşteşugăreşti nici în tehnica de realizare, nici în ceea ce priveşte materialele folosite. însă şi dintre acestea unele piese sunt fabricate de meşterii populari pentru vânzare, putându-le distinge după urmele uneltelor de meşteşug, sau după structură, bine concepută, cu dimensiuni exacte, tăieturi dreptunghiulare, sau, uneori, îmbinări ale pieselor componente realizate cu cepuri. Astfel, este necesar să distingem aceste tipuri de obiecte, de cele improvizate în gospodărie (foto 1-2). Pentru asamblarea obiectelor din a doua categorie s-au folosit materiale diverse, care erau la îndemână în gospodărie. Astfel în construcţia acestora găsim materiale variate, de multe ori dintre cele folosite la ambalaje, cutii din lemn, sau scânduri nefinisate. Structura de lemn era îmbrăcată atât la exterior cât şi la interior cu hârtii ornamentate, sau tipărituri după reprezentări iconografice, diferite calitativ, care erau alese simţitor, cu dragoste şi migală, aranjate cu multă pasiune. Deseori, ornamentaţia de la interiorul staulelor nu este vizibilă—în lipsa ferestrelor-dar sunt prezente decoraţiuni cu icoane sau cu broderii. Structura staulelor din Betleem înjghebate, improvizate 1 1. Structură din scândură, încheiată cu cuie pe muchii Scândura folosită este de obicei din lemn de brad. Deteriorarea tipică a structurii din lemn a) Fixarea structurii de lemn cu ajutorul cuielor metalice, aplicate necorespunzător, fiind ieşite la exterior. b) în cazul structurilor acoperite la exterior cu hârtie, cuiele sunt mascate de înveliş, dar în aceste locuri hârtia nu aderă la suprafaţa lemnului şi din cauza acidităţii, devine casantă, se rupe. Remedierea greşelilor de tehnică de îmbinare nu revine în sarcina restauratorului. c) Folosirea lemnului verde, neuscat, fapt ce a dus la apariţia deformărilor şi a distorsiunilor ulterioare. Poate provoca deformarea hârtiei, fisurarea, ruperea acesteia, iar în cazul suprafeţelor pictate, deteriorarea stratului de culoare, exfolierea, straparea lui. d) Contracţia ulterioară a lemnului verde folosit la realizarea obiectului. Apariţia fisurilor, distanţarea spaţiilor dintre scândurile componente, provoacă şi ruperea învelişului de hârtie. Se impune completarea acestor fisuri distanţate, pentru ca ulterior hârtia demontată, dezacidificată şi completată, să poată fi lipită din nou. Completarea distanţărilor din lemnul original cu lemn de balsa uscat, stabilizat, uşor se modelat. 2. Structură din leaţuri, îmbinate cu cuie, învelită pe una sau ambele laturi cu hârtie sau carton fixată cu ajutorul cuielor, sau prin lipire Leaţurile folosite sunt de cele mai multe ori din lemn de brad. Hârtiile şi cartoanele, utilizate ca învelitori, degradându-se trec printr-un proces de acidificare, fenomen ce poate provoca schimbarea de culoare, rigidizare, sau la rândul lor pot determina acidificarea materialelor adiacente. Iluminatul, expunerea prelungită la lumină, temperaturile înalte sau fluctuante, pot determina deteriorarea foto-oxidantă a unor materiale. Rezultatul acestui proces de degradare poate fi decolorarea, estomparea culorilor. Din alte materiale - de ex. hârtiile din pastă de lemn cu conţinut de lignină, sau în cazul hârtiilor lipite cu clei, cu răşină, sau cu piatră arsă - din cauza dezintegrării acestora, se formează materiale acide. Acizii, gazele emanate, deteriorează materialele adiacente, provocând hidroliza acidă a celulozei. Deteriorările tipice ale structurii a) Contracţia structurii din leaţuri, ruperea acesteia în urma unei acţiuni fizico-mecanice. b) Dezmembrarea, dislocarea şi ruperea structurii din cauza îmbinării cu cuie nepotrivite şi/sau din cauza contracţiei fibrei lemnului. Acest tip de degradări este greu de remediat. 108