Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 13. (Székelyudvarhely, 2013)
Puskás Katalin: Kísérlet a vörösbomlásos bőr kezelésére, avagy epizód egy 19. századi fotótartó mappa restaurálásából
combatere a fenomenelor de degradare, noi nu reuşim decât să amânăm, cât este posibil, ziua pierderii. Cât de departe reuşim să împingem această distrugere, depinde de starea obiectului primit la restaurare, de materialele componente, de posibilităţile tehnice pe care acesta le prezintă, în general de epoca în care trăim şi în particular de laboratorul în care lucrăm, de calitatea şi cantitatea de informaţie ştiinţifică pe care le reprezintă laboratorul nostru, cum şi de abilitatea noastră.”14 15 La întocmirea documentaţiei s-au efectuat analize preliminare. De obicei la demontarea şipcilor de împărţire vor ieşi la iveală suprafeţe protejate, cu stare de conservare bună. Aceste locuri, suprafeţe martor, asigură posibilitatea de a preleva şi a analiza probe, în vederea obţinerii informaţiilor referitoare la starea originală a tavanului pictat, respectiv la lucrările de restaurare în viitor. „Aceste informaţii determină nu numai mersul viitor al conservării şi restaurării, ci îl interesează şi pe istoric, critic de artă sau pe specialistul care se ocupă de depozitare sau transport.”1'" Scopul analizelor şi probelor de curăţire a fost identificarea pigmenţilor şi a liantului folosit la pictură, determinarea eficacităţii unei posibile intervenţii de curăţire, decapare, restaurare si conservare, respectiv pregătirea documentaţiei pentru restaurarea bisericii. Au fost prelevate opt probe în vederea efectuării analizelor. Probele prelevate au dimensiuni de la 1-4 mm şi formă prismatică cu aşchii de lemn. O parte din aceste probe a fost înglobată în vederea realizării secţiunilor stratigrafice. Metode de analiză au fost: analiză macroscopică şi prin microscopie optică şi digitală, analiză cu microscop de polarizare, reflectografie în infraroşu, spectroscopie în infraroşu, difracţie de raze X, respectiv analiza la lumina razantă şi ultraviolet-luminescenţă (foto 6-9). Pe baza analizelor stratigrafice şi a probelor de decapare efectuate pe faţada emporei reformaţilor, rezultă, că stratul de pictură original se păstrează în proporţie de 95-99%. Decaparea se poate efectua fără pierderi mari din stratul original. Din punct de vedere istoric şi de istoria artei, repictările, revopsirile propuse pentru înlăturare, nu reprezintă o importanţă deosebită faţă de rezultatul pe care îl am avea în urma prezentării cromaticii originale a ansamblului. Din punct de vedere estetic aceste suprafeţe nu sunt inferioare faţă de cele dedesubt (stratul original). Analiza obiectelor. Investigaţii ştiinţifice Identificarea esenţei lemnoase a fost efectuată pe baza caracteristicilor macro- şi microscopice. Analizele microscopice pentru identificarea materialului lemnos au fost efectuate de către biologul Conf. Univ. Dr. Livia Bucşa. Din analize a rezultat că lemnul folosit este molid (Picea abies). 14 Mihalcu 1970. p. 122. 15 Mihalcu 1970. p. 123. Analiza stratului pictural Pentru efectuarea testelor, am prelevat probe din 8 locuri diferite, din toate culorile, nuanţele principale de pe suprafaţa pictată (foto 10-11). La descrierea probelor am menţionat atât culorile, cât şi stratul de grund, pentru a ajuta diferenţierea şi identificarea acestora. Descrierea detaliată a probelor (tabelul 1): 1. Verde: din centrul casetei, de pe frunzele buchetului de flori. Sub verde grund albastru verzui (foto 33-34). 2. Alb: de pe punctul pe „i”, din inscripţia „irta”. Sub alb grund albastru verzui (foto 35-36). 3. Galben: din buchetul de flori din partea dreaptă, sus, de la baza frunzei. Sub galben grund albastru verzui (foto 16-18:19-20). 4. Roşu: din buchetul de flori din partea dreaptă, sus. Sub roşu verde cu auripigment, respectiv grund albastru verzui (foto 21-25). 5. Negru: De pe buchetul de flori din stânga, jos, din modelul realizat din liniile negre. Sub negru este verde cu auripigment, respectiv grund albastru verzui. 6. Verde: cu auripigment, respectiv grund albastru verzui. 7. Brun: de pe floarea albă, care este pictată între numerele „8” şi „0” din inscripţia „1804”. Sub brun alb, respectiv grund albastru verzui (foto 28). 8. Grund albastru verzui, de pe o suprafaţă protejată, care a fost acoperită de şipcă (foto 12—13:14-15). Analize macro- şi microscopice Analizele microscopice au fost efectuate cu un microscop digital (marca Digimicro), cu mărire de 50 sau 200x. Cu ajutorul microscopului am analizat suprafaţa pictată: textura, depunerile de murdărie, fisurile şi stratigrafia stratului pictural. Prin analiza microscopică s-a dovedit, că textura fisurilor este specifică pentru fiecare culoare. Culorile prezente pe suprafaţa panoului pictat sunt următoarele: verde (3 nuanţe/tipuri), alb, galben, roşu, negru, brun, albastru-verzui. Suprafeţele pictate analizate cu microscop au fost identice cu locurile preluării probelor, cu scopul de a putea compara rezultatul diferitelor teste. Deşi am avut posibilitatea efectuării analizelor referitoare la lianţi şi la vemis, am decis să păstrez o suprafaţă-martor intactă pe obiect, de 1 cm2, care conţine toate straturile existente în stadiul dinaintea începerii lucrărilor de conservare - restaurare (foto 39). Paralel cu analiza macroscopică este recomandată realizarea probelor de curăţire respectiv de decapare stratigrafică, un proces, care permite observarea diferitelor straturi de repictări: numărul, textura lor; sensibilitatea la anumite substanţe şi implicit natura liantului; existenţa posibilă a straturilor de depuneri de murdărie între diferitele stadii de repictări, ceea ce dovedeşte eventual viaţa mai lungă sau mai scurtă a unei faze de repictare. 165
