Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 11. (Székelyudvarhely, 2011)
M-Kiss András: Egy elázott madágyűjtemény konzerválási problémái
17.a-b.). îmbunătăţirea şinelor de plumb originale, chituirea lacunelor acestora, restabilirea siguranţei statice a pandurilor de sticlă, stoparea vătămării superficiale ale câmpurilor de sticlă, curăţirea superficială efectuată pe ambele părţi ale ochiurilor de sticlă şi ale şinelor de plumb primesc un accent semnificativ. Aceasta înseamnă o responsabilitate ridicată pentru restaurator, muncă în plus şi cu mai multă atenţie acordată obiectului, decât este necesar pentru înlocuirea şinelor de plumb sau pentru replumbuirea lor. Este distrusă viziunea greşită existentă, prin care restaurarea ferestrelor de sticlă poate fi efectuată cu şine de plumb strălucitoare, luminoase. Din perspectiva viziunii internaţionale a eticii de restaurare, prezentarea şi păstrarea vârstei obiectului de artă îi aparţine autenticităţii ei, în care sunt incluse şi elementele metalice. Luând în considerare particularităţile tehnice ale degradărilor operelor de artă este recomandată efectuarea următoarelor intervenţii parţiale sau integrale: Intervenţii în atelier:- demontarea elementelor de rigidizare marginale din fier de pe câmpurile de sticlă- curăţarea mecanică pe ambele părţi ale câmpurilor de sticlă, desprăfuirea lor etc.- îndepărtarea şinelor deteriorate, care nu pot fi reparate- îndepărtarea părţilor replumbuite- dacă este posibil (foto 15-16)- ridicarea elementelor de sticlă sparte din câmp- curăţarea şi lipirea cu adeziv invizibil a bucăţilor de sticlă sparte (foto 17a-b)- reansamblarea părţilor de sticlă sparte- completarea lipsurilor de sticlă- completarea şinelor de plumb lipsă- restaurarea şinelor de plumb deteriorate- sudarea pe ambele părţi a nodurilor de sudare uzate, crăpate- consolidarea plumbuirii marginale a câmpurilor de sticlă, plumbuirea în jurul acesteia- conservarea ochiurilor de sticlă păstrate- teste de curăţiri cu solvent pe suprafţe nepictate şi pictate- curăţarea manuală şi cu solvent a suprafeţelor de sticlă- completarea suprafeţelor pictate, cu lipsuri şi învechite, retuşarea lor28- chituirea lacunelor şinelor de plumb pe ambele părţi (foto 18) rea părţilor plumbuite păstrate şi a spargerilor replumbuite, precum şi îndepărtarea şinelor de plumb, nu au putut fi realizate, datorită inegalităţilor sticlei subţiri. în cazul sticlelor colorate, urmele de lipire pot fi eliminate prin adăugarea în adeziv a culorilor de anilin. Producător: CIBA-GEIGY 28 O posibilitate pentru retuşarea reversibilă este utilizarea soluţiei de Paraloid B 72 de 10%, dizolvat în soluţia de acetonă şi toluen (1:1), amestecat cu culori de praf de anilin de diferite culori, sau în cazul culorilor de smalţ semitransparente, prin adăugarea pigmenţilor şi a cretei.- îndepărtarea ruginii de pe elementele de rigidizare din fier, protejarea coroziunii lor şi zugrăvirea, spoirea lor- reconstrucţia elementelor de fier marginale cu găici de plumb. Procese finalizatoare, în situ- transportarea la faţa locului a câmpurilor de sticlă restaurate pe plăci de carton- montarea câmpurilor în ancadramentul lor, fixarea elementelor de fier marginale (foto 19)- chituirea lacunelor aflate pe marginile câmpurilor (foto 20)- curăţire superficială după montare (foto 21). Documentaţia de restaurare de sticlă în cazul restaurării sticlelor arhitecturale, trebuie să fie efectuate înainte, pe durata şi după terminarea intervenţiilor, următoarele documentaţii scrise şi fotografice. Plan de perspectivă de execuţie Realizarea unui proiect de execuţie se face prin indicarea începerii procesului, a unor etape de restaurare şi a datei de remontare, reconstrucţie. Pregătirea unui plan de perspectivă este deosebit de important atunci când restaurarea sticlei se efectuează paralel cu alte intervenţii de restaurare ale clădirii. Jurnal de restaurare Descrie toate operaţiile aflate în relaţie cu restaurarea, împărţit pe zi, împreună cu toţi factorii care exercită o anumită influenţă (de ex.: climatul în cazul operaţiilor din exterior) Documentaţia fotografică înregistrează fazele restaurării şi starea obiectului de artă înainte, pe durata şi după efectuarea restaurării. Documentaţia fotografică detaliată şi care acoperă toate evenimentele restaurării nu face parte doar din documentaţia oficială, ci oferă puncte de sprijin în diferitele faze ale restaurării, precum şi ajută la efectuarea mai precisă şi mai profesională a operaţiilor. Documentaţia pentru autorizaţie de restaurare Descrie precis rezultatele cercetărilor în legătură cu obiectul de artă, obiectul în sine, starea lui de conservare, modul planificat al restaurării şi procesele acesteia. Starea de conservare este prezentată doar însoţită de documentaţia fotografică. Autoritatea de specialitate aprobă autorizaţia pentru efectuarea intervenţiilor pe baza documentaţiei pentru autorizaţie. Este util dacă restauratorul ţine consultaţii care acoperă toate amănuntele cu inspectorul zonal înaintea predării documentaţiei. Specialistul autorizat poate să-i ofere restauratorului informaţii actuale despre cunoştinţele şi planurile oficiale referitoare nu 178
