Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 11. (Székelyudvarhely, 2011)
M-Kiss András: Egy elázott madágyűjtemény konzerválási problémái
cele este un colligat: la psalmi s-au adăugat două texte mai scurte, „Trei ceremonii însemnate” - o listă a ocaziilor de rugăciune pentru membrii ordinului şi pentru binefăcătorii acestuia, şi dialogul patimilor Sfântului Anselm. In afara acestor trei opere, codicele mai conţinea o lucrare, care probabil din cauza conţinutului a fost îndepărtată. Din paginile tăiate s-ou păstrat doar nişte frânturi. Volumul a aparţinut şi a fost folosit de către călugăriţele ordinului de Premontre, legătura a fost în stil renascentist de la Buda, care s-a realizat la mănăstirea dominicană. Astăzi „Codicele Apor” este în proprietatea Muzeului Naţional Secuiesc de la Sfântu Gheorghe, sub cota: A. 1330. Codicele a suferit mai multe deteriorări datorate vechimii acesteia, uzajului şi ciuntuirii (foto 10). Aceste degradări însă nu periclitau păstrarea volumului. în schimb, cernelurile de calităţi diferite folosite la scriere au condus la distrugerea lentă a acestuia, desprinderile şi activitatea chimică a cemelurilor distrugea hârtia. Desprinderea cernelii şi distrugerea scrisului au fost menţionate deja şi de către Szabó Dénes în 1942, în volumul facsimil editat de acesta. Gradul avansării acestor degradări este surprins şi în fotografii. în muzeu, codicele a primit o protecţie sporită, această protecţie salvând filele de la o distrugere impresionantă, dar procesele dăunătoare nu au încetat, au rămas doar ascunse, de aceea la cea mai mică manevrare a codicelui s-au desprins fragmente noi în tot mai multe locuri (foto 11). S-a dovedit necesară intervenirea prin restaurare pentru a putea salva codicele. După mai multe încercări, restaurarea volumului a putut fi realizată printr-un proiect comun al Bibliotecii Naţionale a Ungariei Széchényi, Muzeul Naţional Secuiesc şi Biblioteca Naţională a României. Restaurarea s-a realizat la Biblioteca Naţională a Ungariei, cu sprijinul Institutului Balassi cu ocazia expoziţiei cu titlul „Látjátok feleim...” („Priviţi fraţilor...”), organizate în cadrul Anului Limbii Maghiare, în care au fost prezentate monumentele lingvistice maghiare de la începuturi până la începutul sec. 16. în studiul de faţă din procesul restaurării prezentăm doar acele etape care tratează degradările cernelii şi efectele dăunătoare ale acesteia, precum şi completările filelor afectate de coroziunea cernelii7. Starea filelor scrise La scrierea volumului s-au folosit cerneluri de mai multe feluri, de calităţi diferite, din preparări separate, pentru accentuare vopsele de culoare roşu şi verde. Cerneala de diverse tipuri a cauzat degradări de grade diferite. însă, repetatele contacte cu apa pe care le-a suferit volumul, nu au catalizat doar efectul distructiv al cemelurilor, ci în paralel au contribuit şi la un alt tip de degradare. Pe filele umezite în urma infiltrărilor, acestea 7 Tóth Zsuzsanna - Koppán Orsolya - Papp Judit - ÉRDI Marianne: Restauration of a Unique Hungarian Medieval Codex Based on Results of Recent International Research and on a New Restoration Technique. In.: New Approaches to Book and Paper Conservation-Restoration, Verlag Berger Horn, Wien, 2011. pp. 331-356. rămânând umede timp îndelungat, s-au dezvoltat colonii de fungi. Efectul negativ al acestora pe lângă colorarea hârtiei şi distrugerea structurii acesteia la marginea filelor, s-a arătat şi în descompunerea liantului cemelurilor, dar şi reacţiile coroziunii cernelii au putut provoca pulverulenţa acesteia. Aceasta din urmă este susţinută şi de faptul că în zonele, unde nu a avut loc coroziunea cernelii, acolo nici pulverulenţa ei nu era prezentă. Iar în zonele afectate atât de acidifiere cât şi de atacul fungic, pulverulenţa cemelurilor a fost mai accentuată (foto 12-13). Din cercetări cunoaştem faptul că conţinutul acid al cernelii provoacă mai întâi descompunerea gumei arabice, ca liant cu molecule mai mici, şi abia după aceasta atacă hârtia. Cernelurile care şi-au pierdut astfel liantul se pulverizează şi cad de pe suprafaţa scrisă, lăsând pe hârtie doar o urmă pălită. Particulele desprinse ale cernelii au colorat hârtia în jurai literelor, astfel scăzând şi mai mult contrastul scrisului. De aceea în timpul restaurării pe lângă stoparea corodării o sarcină urgentă a fost şi stoparea desprinderii particulelor de cerneală. în codice s-au putu observa toate stadiile coroziunii cernelii, dar unele fragmente de text nu au fost afectate deloc. Prima şi cea mai voluminoasă parte, cea a psalmilor şi cânticelor, a fost distras în grad diferit de coroziune, dar ultimele două colligate nu au fost afectate. Deteriorarea filelor a fost influenţată şi de tipul scrierii, acesta fiind scrierea ’’bastardă”, întrucât la acest tip de scriere trunchiurile literelor constau din linii groase, astfel cerneala fiind aplicată în benzi late, coroziunea ei putând acţiona pe suprafeţe de hârtie realtiv mari. Tratarea filelor acidifiate şi măsurătorile premergătoare au putut fi efectuate după descoaserea blocului de carte. Pe baza probelor de solubilitate nici cernelurile şi nici suprafeţele pictate nu necesitau fixare înainte de spălări. Continuarea desprinderii particulelor de cerneală în timpul tratamentelor a putut fi evitată prin manevrare atentă, prin evitarea frecării suprafeţelor. Fixarea cernelii ar fi îngreunat curăţirea filelor, ar fi redus eficacitatea soluţiilor împotriva acidifierii, de aceea presupunem că printr-o aplicare ulterioară am obţinut rezultate mai bune. Pe blocul desfăcut pe coli, Koppán Orsolya a făcut măsurători de pH şi de evidenţiere a prezenţei ionilor liberi de fier pe file cu stare de conservare diferită. Rezultatele obţinute ne-au oferit o imagine despre starea hârtiei pe zonele scrise şi pe cele nescrise, respectiv ele au confirmat diferenţele vizibile şi cu ochiul liber dintre zonele afectate în grad diferit de coroziunea cernelii. în zonele cu coroziune foarte avansată testul pentru prezenţa fierului a arătat valori foarte înalte. Tratamentele au fost efectuate luând în considerare aceste rezultate. Soluţiile de tratament au fost preparate tot de Koppán Orsolya. Spălarea filelor şi tratamentul cu fitat Conform planului, şi completarea lacunelor s-ar fi realizat printr-o tehnică umedă, prin turnare de pastă de hârtie, de aceea şi reîncleierea şi-ar fi avut rostul aplicată 149
