Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 8-9. (Székelyudvarhely, 2009)

Puskás Éva: A Szatmári Római Katolikus Egyhámegye kulturális javaainak megmentése

Importanţa conservării preventive în cadrul expoziţiei de pictură „Munkácsy - în Transilvania”, organizat la Muzeul Secuiesc al Ciucului Éva Benedek - Zsuzsanna Mara Organizarea expoziţiei Ideea prezentării expoziţiei de pictură a lui Munkácsy şi peste hotare, a luat naştere în vara anului 2006, constituin­­du-se sub fonna unei expoziţii itinerante, care pe parcur­sul a 2 ani de zile a fost expusă în diferite oraşe din Unga­ria, bucurându-se de un real succes. Intenţia managerială a lui Imre v. Pákh1, ca expoziţia să fie prezentată publicu­lui transilvănean, împreună cu editura Szemimpex, şi-a găsit sprijin necondiţionat din partea Muzeului Secuiesc al Ciucului şi a municipalităţii Miercurea Ciuc. In urma unei consultanţe de specialitate, s-a hotărât ca Cetatea Mikó2, rezidenţa instituţiei noastre, este locaţia adecvată prezentării epoziţiei în România (foto 1.). Astfel, în luna mai a anului 2007 s-a organizat expoziţia de mare anven­­gură, unde au fost prezentate 47 opere de artă aparţinând lui Mihály Munkácsy, unul dintre cei mai distinşi pictori realişti maghiari ai sec. al 19-lea, alături de numeroase alte obiecte personale şi fotografii de epocă. Expoziţia a cuprins opere de artă selecţionate din colecţia america­nă Imre v. Pákh, Galeria Naţională Maghiară şi Muzeul Munkácsy Mihály din Békéscsaba (Ungaria). Acest eveniment cultural, găzduit în prealabil de nu­meroase oraşe din Ungaria a ajuns şi în Transilvania, în Miercurea Ciuc, adunând în mai puţin de trei luni, 62.000 vizitatori din toate pârtiile lumii (foto 2.). Pregătirea acestui eveniment, considerat a fi o pre­mieră în Transilvania, a fost plină de responsabilitate şi provocare, atât pentru consiliul local, pentru directorul muzeului, Zsolt Gyarmati, cât şi pentru personalul muze­ului, cu toţii încercând a se preta cât mai bine cerinţelor exigente generate de acest proiect. 1 Binecunoscut om de afaceri şi colecţionar de obiecte de artă din New York, s-a născut în anul 1950, în localitatea Munkács (astăzi Mukache­­ve, Ucraina), loc de naştere şi al renumitului pictor, Mihály Munkácsy, născut cu mai mult de un secol înaintea lui. Astăzi este singurul colec­ţionar particular care posedă cea mai mare colecţie de tablouri semnate Mihály Munkácsy. 2 Castelul-fortăreaţă Mikó, cunoscută ca „Cetatea”, este cel mai vechi şi cel mai important monument istoric al oraşului Miercurea-Ciuc. Poartă numele constructorului, Hídvégi Mikó Ferenc. Construirea castelului cu plan patrulater a început în 1623, între anii 1714-1716 desfăşurân­­du-se ample lucrări de reconstrucţie. în 1970, după o restaurare genera­lă, a devenit sediul Muzeului Secuiesc al Ciucului. Pregătirea spaţiilor expoziţionale din punctul de vedere al conservării preventive Amenajarea spaţiilor expoziţonale s-a dovedit a fi o sarcină destul de complexă, strategia constituindu-se în trei obiec­tive importante: renovarea spaţiilor expoziţionale, asigura­rea unui sistem ridicat de siguranţă şi, nu în ultimul rând, crearea unui mediu ambiant3 4 adecvat expunerii bunurilor culturale în concordanţă cu normele conservării preventive. Având în vedere caracteristicile clădirii, faptul că este vorba de un monument istoric, s-a impus colaborarea mai multor echipe de specialişti în realizarea spaţiului expo­­ziţional. Reconstituirea formelor architecturale originale din interiorul cetăţii s-a dovedit a fi o prioritate. Astfel, arcadele diferitelor spaţii şi-au recăpătat formele origi­nale5, coloana6 din bastionul nord-vestic a clădirii, care face parte din cele cinci spaţii adresate expoziţiei, a fost complet restaurată (foto 3.). Consolidarea structurii scări­lor a constituit de asemenea o prioritate, având în vedere numărul mare de vizitatori preconizat; pardoseala a fost acoperită cu parchet laminat iar uşile au fost înlocuite în totalitate. Pereţi falşi din rigips (gipscarton) aplicaţi pe o structură metalică, au recompartimentat spaţiul expo­­ziţional. Pereţii sălii au fost vopsiţi în roşu bordeaux, în prealabil aplicându-se un tapet pentru a preveni contactul direct al vopselei cu peretele original. Sălile expoziţionale au fost dotate cu echipamente de siguranţă: senzori de fum, de mişcare, camere video de su­praveghere şi alarme de siguranţă (foto 4.). Supravegherea acestor spaţii a fost întărită cu agenţi de pază, înarmaţi. Orice expoziţie sau spaţiu de depozitare impune cre­area unui mediu ambiant corespunzător, cu toate acestea, puţine muzee pun suficient accent pe acest lucru. în cazul 3 Măsuriile luate în vederea eliminării factorilor de degradare se înscriu în conservarea preventivă. Această protecţie a bunurilor culturale impu­ne colaborarea întregului personal muzeal şi elaborarea unei strategii în crearea unui mediu ambiant corespunzător. Járó Márta: A legfontosabb műtárgykömyezeti paraméterek mérése (Măsurarea parametriilor mi­­croclimatici din mediul ambiant), Budapest, 2005. p. 4. 4 Prin termenul de „mediu ambiant” înţelegem condiţiile climatice, lumi­na, radiaţiile şi factorii naturali care interacţionează cu obiectele de artă. Járó Márta: id.m. p. 5. 5 Cetatea a fost folosită mult timp drept garnizoană, acest fapt explicând numeroasele transformări suferite. 6 Coloana deteriorată din timpul folosirii cetăţii de către trupe militare, a fost învelit cu paneluri din lemn, în 1990. 178

Next

/
Oldalképek
Tartalom