Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 8-9. (Székelyudvarhely, 2009)
Puskás Éva: A Szatmári Római Katolikus Egyhámegye kulturális javaainak megmentése
multicolore, materialul de susţinere putând fi eventual total diferit de original prin textură şi culoare.' Pentru consolidarea prin coasere se foloseşte de regulă acelaş tip de aţă, dar mai subţire şi unde este nevoie se vopseşte. Textilele nu foarte groase se pot coase cu fire de mătase chiar dacă originalul este de alt tip, de exemplu pe bază de bumbac, deoarece firele de mătase se integrează aproape invizibil în structurile de bumbac ale textilei originale, în timp ce firele de bumbac nu au această calitate. 1.2. Consolidare şi inserare de fire în cazul textilelor groase sau al tapiseriilor, în urma consolidării cu o textilă de susţinere, se crează o diferenţă de nivel între original şi textila de consolidare, ceea ce dăunează aspectului estetic. Pentru contravenirea acestei deficienţe, după realizarea consolidării, inserarea de fire pe materialul de bază (de susţinere) poate servi drept completare a lipsurilor (fig. 2). Firele sunt fixate pe materialul de bază prin cusături de cuprindere. La textilele colorate, prin această tehnică se pot reda modelele în pete prin inserarea firelor adecvate. Drept material de bază folosim de regulă tipuri de textile identice cu originalul sau diferite de acela, dar mai subţiri şi dense. Ca fire auxiliare se pot folosi aţe identice sau diferite de original ca tip, dar mai subţiri şi rezistente. La alegerea firelor de inserat criteriul de bază este asemănarea cu originalul, iar pentru firele auxiliare se pot folosi atât fire identice, cât şi diferite, dar în orice caz ele trebuie să fie subţiri. Tehnica inserării firelor se poate aplica şi la textilele subţiri. Dacă ritmul împunsăturilor de cuprindere prin care se fixează firele de inserat aşezate pe fundal, coincide cu ritmul cusăturilor de fixare a materialului original cu cel de susţinere, atunci suprafeţele completate vor fi asemănătoare zonelor doar consolidate. Astfel aspectul textilei completate va fi unitar/’ 1.3. Consolidare şi inserare de ţesătură în cazul textilelor groase după consolidare se poate realiza o completare prin inserarea unor bucăţi de mărimea exactă a lacunelor, din material textil de acelaş tip, cu aceeaşi structură, grosime şi aspect asemănător cu originalul. Fixarea acesteia este uşurată de prezenţa textilei de consolidare, care este densă şi mai subţire decât originalul (fig. 3). De obicei această textilă se întinde sub întreaga suprafaţă originală. Dacă textila originală cu lacune şi-a păstrat rezistenţa mecanică generală bună, atunci consolidarea se poate face şi local, doar sub completări. Pentru o fixare adecvată este necesar ca bucăţile textile care urmează să consolideze zonele de completat, să depăşească în dimensiune limitele lacunelor. ”Sandvich”-ul de textile format din două straturi, dar trei textile, se coase împreună folosind împunsături mici, 5 B. Perjés - E. Nagy - Tóth 2004. pp. 7-24. 6 Tóth 2005. care se mulează între firele textilei originale.7 8 De obicei firele auxiliare sunt de acelaş tip ca firele constitutive ale stofei originale, dacă diferă, ele trebuie să fie mai subţiri decât cele ale piesei de restaurat. 1.4. Ţesere, înnodare, croşetare La textilele groase cu legătură simplă de pânză, la covoarele ţesute şi la tapiserii, lacunele se pot completa şi prin tehnica originală (fig. 4). Capetele firelor nou inserate se lasă libere pe versoul piesei, semnalând astfel conturul completărilor. în acest caz se ţese cu fire identice sau asemănătoare celor originale, cu acelaş tip de răsucire. De exemplu pentru comletarea firelor de mătase degradate, iară luciu, putem folosi şi fire de bumbac mercerizate. Firele de urzeală pierdute ale covoarelor ţesute sau ale tapiseriilor, este de preferat să se completeze cu acelaş tip de aţă ca şi originalul, dar mai subţire şi mai moale. Introducând firul de completare lângă capătul rupt şi subţiat al urzelii originale, putem evita îngroşarea textilei de-a lungul marginii lacunei. Este de preferat ca firele să fie vopsite într-o culoare neutră dar în armonie cu piesa originală, pentru că firele crude, nevopsite ivindu-se între firele de bătătură ale textilei, ar deranja aspectul piesei restaurate. Firele de bătătură de completare trebuie toarse din mai multe fire subţiri de nuanţe diferite. Firul obţinut astfel va fi mai moale, mai flexibil şi se integrază mai bine în contextul textilei uzate, decolorate, datorită pestricităţii sale, decât un fir împletit din două fire de aceeaşi culoare. în cazul covoarelor ţesute trebuie decis care va fi faţa piesei dealtfel cu două feţe, deoarece capetele libere ale noilor fire de urzeală şi bătătură trebuie ’’ascunse” de privitori. De exemplu în cazul unei textile kilim ajută deciderea feţei, dacă modelele au fost conturate cu o cusătură decorativă sumakh. Lacunele mari se completează în etape îmbinând treptat porţiunile ţesute, evitând astfel tensionarea sau strângerea suprafeţei nou formate. Marginile tuturor întregirilor trebuie finisate prin cusături sumakh sau cu alt tip de cusătură de margine (de tivuire). Dantelele, tricotajele, croşetările, macrameele şi împletiturile slăbite, cu pierderi mari de material se pot consolida fără completarea modelelor, prin coaserea lor cu aţă de mătase' pe o ţesătură rezistentă dar subţire, transparentă.9 10 * Dacă textila ajurată are rezistenţa mecanică bună şi prezintă doar lacune mici, acestea se pot completa în tehnica originală - prin nod şi cârlig."’ La acest tip de textile din fire, completările trebuie realizate cu fire, respectiv aţe de acelaş tip, aceeaşi răsucire şi grosime. Completarea firelor metalice se poate efectua şi cu fire textile vopsite.11 7 Várfalvi 1994. 8 E. Nagy 1982. 9 Astfel de textilă este a.n. creplin, care este o mătase de culoare naturală, subţire, dar cu legătură rezistentă de pânză, ţesută aerat. 10 Imre 1995. " Sipos 1994-95. pp. 231-240. 172
