Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 8-9. (Székelyudvarhely, 2009)

Puskás Éva: A Szatmári Római Katolikus Egyhámegye kulturális javaainak megmentése

Firele metalice ale „pasmantelor false sau rele” şi ale altor textile „de calitate inferioară”

Tehnica de confecţionare şi metode rapide de identificare a firelor metalice compacte pe bază de cupru

Járó Márta

Cel care ştie şi înţelege felul de facere a mărfurilor şi cunoaşte materiile din care se fac, numai acela poate preţui valoarea lor interioară şi exterioară, ...numai acela le poate îngriji...

Mokri Benjamin1

Citatul de mai sus a fost însemnat de Mokri Benjamin în urmă cu aproape două sute de ani şi este şi astăzi valabil şi se poate referi- poate în sens mai larg - atât la istoricii de artă care ,judecă” textilele, cât şi la restauratorii care sunt meniţi „a îngriji” aceste bunuri culturale. Pentru a cunoaşte technica de realizare a ţesăturilor, broderiilor, pentru descrierea exactă a acestora sau pentru alegerea tratamentelor adecvate, trebuie să „înţelegem” şi să „cunoaştem” „materia” acestora, adică materialele care s-au folosit la realizarea lor. Dintre materialele acestea poate cele mai sensibile şi cele mai complicate din punct de vedere tehnic sunt firele metalice des întrebuinţate la decorarea textilelor.

Dintre cele peste 70 de variante de fire metalice1 2, printre cele mai interesante tipuri se numără a.n. „pasmante false sau rele”3 şi cele de culoare aurie şi argintie „de calitate inferioară”4 din epoca modernă. La confecţionarea acestora (numite în documentele contemporane: false, de Leon, de Lion, de Nürnberg, etc.) metalul de bază era cuprul. Cuprul (arama) de culoare roşiatică a fost fie tratat la suprafaţă cu diferite metode pentru a părea aur sau argint, fie l-au folosit în aliaj cu alte metale, care i-au conferit culoarea aurului sau argintului. La prima vedere textilele decorate cu astfel de fire de aur sau argint, „false”5, păstrate în stare bună au înşelat şi înşeală în general şi astăzi privitorul, neobservând diferenţe între firele din metale

1 Din „Prefaţa” lui Mokri Benjamin, scrisă pentru traducerea în limba maghiară din 1818 a operei lui Möller János din 1814 cu titlul „Manufacturile europene şi operele meseriei textile", vezi Möller 1818,VI.

2 Vezi Járó 2003a, 163-178., respectiv firele identificate de atunci

3 Denumire folosită de Möller János (Johann Möller) pentru textilele decorate cu fire pe bază de cupru (textul original german a fost tradus în limba maghiară de către Mokri Benjamin la începutul sec. al 19-lea), vezi Möller 1818, 148.

4 Această denumire denota produsele de calitate mai slabă, vezi de ex. Reglementarea de preţuri din 1706 de la Levoca, vezi. Demkó 1887, 608-610.

5 Möller 1818, 32.

preţioase sau cele „mascate” pe bază de cupru (foto 1). Chiar şi în descrieri sau cataloage de specialitate ele au fost/sunt denotate neadecvat ca fire de aur sau argint. Examinându-le cu lupă sau la microscop aceste decoraţiuni „se trădează” prin culoarea lor roşiatică (foto 2).

Şi cei care îngrijeau sau curăţau aceste fire au fost/sunt de multe ori induşi în eroare alegând tratamente menite pentru metale preţioase. Insă cuprul şi celelalte metale, care stau la baza imitaţiilor, sunt mult mai corozive şi din cauza stratigrafiei lor complexe, ele sunt mult mai puţin rezistente faţă de efectele mediului decât cele din metale preţioase pure. Sunt mai sensibile de exemplu la umiditate, la poluanţi, pot apărea pe suprafaţa lor produşii de coroziune verzi, tipici cuprului (foto 3). In urma curăţirilor mecanice sau chimice se poate întâmpla uşor ca stratul superficial obţinut artificial cu diferite tehnici sau din metal preţios, să fie înlăturat împreună cu produşii de coroziune, astfel se poate schimba aspectul estetic al textilei şi se pot pierde informaţii importante privind istoricul şi tehnica de elaborare a obiectului (foto 4). Aşadar artefactele decorate cu fire pe bază de cupru necesită atenţie sporită, mai multă „grijă”, atât în timpul restaurării cât şi în timpul depozitării/expunerii lor.

Cercetarea tehnicii de confecţionare a firelor metalice din epoca modernă (inclusiv a celora din metale preţioase şi a celor pe bază de cupru), compararea surselor istorice păstrate cu rezultatele cercetărilor ştiinţifice sunt încă întro fază de început.6 Insă deja din rezultatele obţinute până acum reiese diversitatea acestor decoraţiuni atât din punctul de vedere al materialelor utilizate cât şi din punctul de vedere al realizării.

în continuare, după parcurgerea unui scurt istoric al acestor fire, vom descrie tehnica de confecţionare şi unele metode simple de identificare a firelor pe bază de cupru studiate până în prezent.

6 Câteva din publicaţiile sintetizante: în cartea sa Barbara Rawitzer întocmeşte o incursiune în tehnica de elaborare a firelor „de Leon”, bazânduse în primul rând pe surse din sec. 19-20. (Rawitzer 1988). O descriere mai detaliată a tehnicilor din sec. 18-20 este oferită - pe lângă rezultatele analizelor - de Anne Rinuy privitor la firele metalice de pe textile turceşti din acea perioadă. (Rinuy 1995) Rezultatele investigării unui număr mai mare de fire sunt publicate în două articole de Josephine Darrah (Darrah 1987, respectiv 1989/1990) Firele metalice analizate de către ea provin de pe textile datate pe sec. 17-20.

125