Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 7. (Székelyudvarhely, 2008)

Herceg Zsuzsanna: Új anyagok, új eljárások a szilikátalapú műtárgyak restaurálásában

comitent cu intervenţia lui Porubszky. Tencuiala de corecţie avea un conţinut foarte mic de var, era aproape numai amestec de apă şi nisip. Incredibil cât de bine a rezistat în ciuda acestei compoziţii! Se menţinea stabil pe suport şi era totuşi uşor de îndepărtat (foto 27.).

Materia de bază a repictărilor a devenit cretată, de aceea am putut s-o îndepărtăm în întregime mecanic cu pensule, perii şi bureţi Wishab (foto 29.). Fresca redescoperită era inapreciabilă din cauza unui strat superficial modificat ireversibil prin fuziunea particulelor la efectul încălzirii (foto 31.). Am reuşit să îndepărtăm cu ajutorul citratului de diamoniu scoarţa neagră, groasă de gips, astfel fresca lui Lotz a reapărut în integritatea sa aproape perfectă (foto 32.). Desprinderile minore de tencuială le-am injectat cu o un amestec de var, cretă şi carbamat de amoniu.46 Carbamatul trebuie adăugat într-un procent de 5-10% (fig. 23-24.).

Pre-consolidarea suprafeţelor de fundal maroniu leam efectuat cu Syton X 30 (fig. 21.). Acesta este un aspect interesant, deaorece conform opiniei de specialitate de atunci acest material nu era adecvat pentru consolidarea suprafeţelor pictate slăbite. Explicaţia ar fi că pe suprafeţele prea puţin poroase ale frescelor, Sytonul formează rapid o peliculă sticloasă, care constituie un strat ireversibil, hidrofob, de nepătruns. (Acest efect se explică probabil prin concentraţia crescută de săruri de la suprafaţa stratului pictural.) în acest caz însă s-a adeverit, că stratul gros de culoare maronie absoarbe pe deplin materialul, iar acesta şi după întărire dă o suprafaţă mată, poroasă, impregnabilă. La celelalte suprafeţe în urma testelor întradevăr se forma acea peliculă sticloasă şi ca urmare în acele zone nu am folosit acest material.

Pe faţada dinspre strada Bajza consolidarea-fixarea am efectuat-o cu Wackcr Steinfestiger OH diluat în White Spirit. Retuşul l-am realizat în culori de acuarelă şi apoi l-am fixat cu Steinfestiger nediluat.47

La frontonul dinspre strada Andrâssy din cauza timpului limitat a trebuit să alegem alt procedeu.

Am aplicat un start protector prin lipire peste scena „ Galathea” să nu se desprindă în cursul conservării (fig. 25.). în zona centrală de cea mai mare importanţă a frescei, stratul intonaco s-a desprins de stratul de tencuială de dedesubt. Stratul inferior de tencuială - probabil în urma umezirii repetate - s-a dezintegrat şi nu a mai putut îndeplini rolul de suport. La momentul respectiv lipsea cornişa de sub frescă, de aceea se putea accesa uşor de jos. Am îndepărtat stratul pulverulent de sub stratul pictural. Apoi am consolidat porţiunile încă păstrate cu Syton X 30. După întărirea acestuia

46 Baglioni et all: New Autogennous Lime-Based Grouts Used in the Conservation of Lime-Based Wall Paintings. In: Studies in Conservation, 42. pp. 43-54, 1997.

47 Această metodă este aplicată în Austria din 1982. Descrierea mai detaliată: Ivo Hammer: Zur Konservierung und Restaurierung der Fassadenmalereien in Frochtenstein und Pöggstall. In: Restauratorenblätter 16. 1992. pp. 139-158. Pe baza experienţei sale după retuş am aplicat 200ml din substanţă la mp pe întreaga suprafaţă. Retuşurile se păstrează încă de atunci în stare perfectă, în ciuda faptului că orientarea sa este cea mai nefavorabilă: ele se află pe faţada nord-estică.

am injectat cu ajutorul acelor lungi de veterinar lapte de var sub straturile subţiri desprinse. în cavitatea făcută de noi de aproape un mp cu deschidere în partea inferioară am introdus strat după strat cu spatule cu mâner lung făcute de noi o tencuială de var şi nisip., intervenţia a fost reuşită. Fresca se păstrează şi astăzi în stare bună.

în câmpul din partea stângă a faţadei de pe strada Andrâssy pe o suprafaţă de aproximativ jumătate de mp, intonaco-ul frescei s-a deformat puternic, iar tencuiala de dedesubt a devenit pulverulentă. După fixare cu Paraloid B72 am desprins porţiunea deformată şi am impregnat-o dinspre verso cu un coloid de silicat Syton X 30 şi printr-o presare fină am reuşit s-o aducem în plan (fig. 26-28.). Pentru ca stratul de tencuială subţire de doar câţiva mm să suporte reaşezarea am aplicat pe partea sa pictată o placă de spumă de stirol şi l-am presat prin intermediul acesteia. Ca adeziv am folosit o tencuială de var şi praf de cărămidă (fig. 29, foto 34-35.). Reaşezarea nu a fost foarte reuşită: presarea în plan a fost îngreunată de faptul că tencuiala se întărea repede şi astfel au rămas multe lacune sub intonaco, acestea le-am umplut ulterior prin injectare. După câţiva ani am reuşit să elaborăm o metodă de reaşezare şi fixare a fragmentelor murale desprinse, care mulţumeşte pe deplin aşteptările modeme, fiind în acelaş timp sigur şi uşor de implementat. Vom reveni asupra detaliilor acestei metode la prezentarea conservării faţadei din strada Gen. brig. Kiss János (foto 31-33.). Completările de tencuială le-am efectuat cu o cremă de var şi nisip de cuarţ de calitate excelentă.

La fixarea şi consolidarea faţadei dinspre strada Andrâssy am folosit metoda impregnării cu Wacker SMK 210048. Ca urmare s-a retuşat cu vopsele siliconice şi culori acrilice. Astăzi se pot observa pe suprafeţele retuşate unele pete deschise la culoare, despre compoziţia cărora încă nu avem informaţii, dar cert este că pe faţada dinspre strada Bajza, unde am consolidat cu silicaţi de etil şi am retuşat cu acuarelă, asemenea pete nu există.

Aşadar am fost nevoiţi să folosim în cadrul aceleiaşi clădiri două metode de restaurare diferite. Astfel putem compara rezultatele celor două metode. Frontonul dinspre strada Bajza este de fapt cel cu adevărat în conformitate cu principiile noastre, aici am aplicat o structură hidrofilă, deschisă, evitând în totalitate utilizarea materialelor sintetice. Pe strada Andrâssy din lipsă de timp la fixarea frescei am folosit o micro-emulsie de silicon cu acţiune rapidă, care în acelaş timp are şi efect de hidrofobizare (Wacker SMK 2100). Aici retuşurile le-am realizat cu dispersii, deoarece fixarea ulterioară nu era posibilă. Faţada dinspre strada Bajza este mai expusă factorilor meteorologici, fiind orientată către nord-est şi totuşi astăzi aceasta pare a fi în stare de conservare mai bună.49 Firma de construcţii

48 Acest material nu se mai produce. Era o micro-dispersie care consolida şi hidrofobiza concomitent.

49 Autorul a încercat şi o metodă încă în proces de experimentare: fixarea cu oxalaţi. Efectul de consolidant a fost mult prea slab şi în acelaş timp în unele zone s-a format o peliculă albă pe suprafaţă. La Florenţa şi astăzi se continuă procesul de dezvoltare a metodei. Procedeul s-a dovedit atât de complex, încât nu se poate aplica la „ nivel de amator”.

108