Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 6. (Székelyudvarhely, 2007)
Kiss Hédy: A Székely Nemzeti Múzeumban őrzött zászlók állapotfelmérése
teci de spiritualitate barocă, dar de dimensiuni modeste, ca mai târziu episcopul Adám Patachich să amenajeze în sala bibliotecii palatului episcopal o bibliotecă impunătoare de 8.000 de volume, pe care însă o va strămuta după numirea sa în funcţia de arhiepiscop de Kalocsa, începând din secolul al 18-lea bibliotecile s-au dezvoltat considerabil, în 1915 episcopia dispunea de 40.000 de volume, capitlul şi seminarul separat de cea. 15-15.000, iar biblioteca mănăstirii Premontreilor şi a Capucinilor de mai multe mii de cărţi. în 1948 clădirile episcopiei au trebuit evacuate şi predate într-o singură zi. Fondul de carte existent în biblioteca episcopiei, respectiv a seminarului s-a pierdut prin furt şi neglijenţă, refugiaţii politici greci cazaţi în clădirile respective folosind cărţile în loc de combustibil, o mică parte din fond ajungând în beciurile bibliotecii judeţene, unde condiţiile improprii au afectat grav starea materialului depozitat. O parte infimă a fondului a putut fi adăpostită în 1948 în galeria catedralei episcopale. în 1962 autorităţile de stat au sechestrat cărţile ce le-au găsit mai interesante din fondul păstrat în capela palatului episcopal, restul fiind transferat alături de fondul adăpostit în clădirea catedralei. Partea de fond aflată la nivelul de clădire de deasupra capelei palatului nu a fost băgat în seamă de către reprezentanţii autorităţilor, acesta fiind astfel ferit de vicisitudinile vremii. Ce a mai rămas din biblioteca Gimnaziului Principal al Premontreilor a intrat în proprietatea statului, ordinul recent reintrat în drepturi dispune doar de cca. 2-3000 de volume. Biblioteca Capucinilor în schimb a avut şansa de a supravieţui aproape intactă epocii comuniste. în consecinţă, până la începutul anilor ’60 biblioteca episcopiei, a capitlului şi a seminarului - respectiv rămăşiţele acestor biblioteci - ajung în clădirea catedralei, dar deteriorarea lor, ca urmare a neglijenţei, va continua. Mai târziu acest fond de carte va fi înghesuit, în totală dezordine, în sălile arhivei capitlului. O mare pierdere a însemnat selectarea - cu ocazia unor inventarieri impuse de autorităţi în 1978 şi 1982 - a 11 incunabule şi 98 de cărţi vechi (antique) pentru Biblioteca Naţională din Bucureşti. Când în 1998 a fost demarată acţiunea de reabilitare a fondului, a trebuit decisă soarta a cca. 25.000 volume aflate în totală dezordine, trecute prin vicisitudinile enumerate mai sus. Noua colecţie, ce s-a alcătuit din totalitatea acestor cărţi a fost denumită Biblioteca Monument a Episcopiei. Pentru asigurarea controlului ştiinţific, s-a apelat la Societatea Muzeului Ardelean. După eliminarea diferitelor reziduri, materialul arhivistic a fost aşezat în cutii, acestea depozitate la rândul lor în dulapuri închise. Separarea celor trei unităţi de fond părea simplă, căci pe volumele capitlului se afla ştampila acestei instituţii, cele aparţinătoare episcopiei şi seminarului în schimb nu au fost ştampilate, iar identificarea pe baza etichetelor de pe cotoarele volumelor nu a dat rezultatele scontate. Am separat cărţile aparţinând fondului de carte veche maghiară (tipărituri din Ungaria anterioare anului 1711), tipăriturile străine din secolele 15-17, respectiv cele ungureşti şi străine din secolul al 18-lea. Cu sprijinul substanţial, primit din partea Ministerului Patrimoniului Cultural Naţional, am renovat cele trei săli ale bibliotecii capitlului din clădirea catedralei, respectiv am reamenajat în stil de epocă sistemul de rafturi de lemn de 700 metrii liniari. în aceste săli, prevăzute cu sisteme de securitate, au fost aşezate cărţile de valoare patrimonială aparţinând celor trei unităţi principale de fond: 6 incunabule, 126 cărţi maghiare vechi, 266 cărţi vechi (antique), cca. 800 de tipărituri străine din secolul al 17-lea, 10.000 din secolele 18-19. Cele şase încăperi ce au servit mai demult ca sediu al arhivei, vor deveni după renovare depozite ale fondului de carte şi al materialului arhivistic. Aici va fi plasată colecţia şematismelor referitoare la întreaga ţară şi cca. 10.000 de volume de cărţi şi periodice, majoritatea din sceolul al 19-lea. între anii 2000 şi 2006 au fost colectate cărţile ce au aparţinut parohiilor desfiinţate sau depopulate (aflate în diaspora), dintre care prezintă valoare deosebită 2 incunabule, 93 cărţi maghiare vechi, 108 de antique şi cca. 1.000 de volume apaărute înainte de anul 1800. Biblioteca este accesibilă cercetătorilor. în 2000 am demarat inventarierea fondului şi ne-am alăturat programului de alcătuire a bibliografiei naţionale retrospective. Am efectuat prelucrarea ştiinţifică a fondului de carte veche din fosta bibliotecă a capitlului, am redactat monografia tipografiei seminarului şi lista publicaţiilor tipărite în cadrul acesteia, totodată - în colaborare cu Biblioteca Naţională Széchenyi din Budapesta - am început, în baza criteriilor cronologice, publicarea fondului de carte veche al bibliotecii noastre. Din perspectiva protecţiei fondului deocamdată nu există sarcini de urgenţă. Nu există material infectat cu mucegai activ sau cu insecte nici în cadrul colecţiei de bază, nici în materialul colectat de la parohii. în perspectivă va fi necesară conservarea legăturilor de carte, respectiv restaurarea numeroaselor volume care au suferit leziuni fizice. András Emődi Oradea Éva BENEDEK - Emese BÍRÓ - Kisanna BARABÁS Activitatea de conservare a materialului arhivistic şi a cărţilor adunate de la parohiile depopulate, la parohia Sf. loan Botezătorul din Târgu-Mureş Ministerul Patrimoniului Cultural Naţional din Budapesta, începând din 2002, a derulat un proiect pentru salvarea cărţilor şi documentelor existente la sediile parohiilor depopulate. Depozitarea materialului arhivistic şi a cărţilor din secolele 16-20 - adunate timp de câţiva ani din localităţile Şincai, Hodoşa, Iara de Mureş, Valea, Sâmbriaş, Tâmăveni, Acăţari, Veţca, Agrişteu, Iara, Comeşti - a fost posibilă în cadrul Parohiei Sf. loan Botezătorul, din Târgu Mureş. 76
