Stern, Mór: Evreii Sătmăreni (Satu Mare, 2013)

Capitolul VIII

munca în comunitate cu toate puterile, nemaivăzute până atunci, pentru a duce înainte cauza comunităţii corespunzător concepţiilor lor.

Această arzătoare dorinţă de a face ceva, a început de la alegerile din 1921 şi scoate la iveală un şir de conducători de prim rang ai comunităţii, care se apucă de muncă cu idealuri valoroase şi lor, totul la ce se apucă, le reuşeşte. Acestor membri care muncesc cu o excepţională plăcere, le-a aparţinut de-a rândul anilor 1921-1927 şi cel care atât de devreme s-a stins - în 1927 - anume Reich Salamon, care a fost şi candidatul la preşedinţie al partidului numit reorganizator şi numai la cererea expresă proprie nu s-a ţinut cont de candidatura sa. Tot începând din aceste vremuri s-au evidenţiat şi s-au legat de marile realizări ale comunităţii, în afara conducătorilor amintiţi mai înaite, şi următorii: Mandelbaum Ede, Spiegel Dávid, Rosenberg Sámuel, Májer József, Willinger Adolf, Jakab Antal, Spitz Ignác, Sámuel Ignác, Guth Lajos, Jeremiás Zsigmond, Fischer Herman, Rosenblum Emánuel, Heibraun Henrik, Adlerstein Mór, Spitz Béla, Lebovits Lipót, toţi cu realizări importante, deasupra mediei.

Freund Chaim şi Schwarcz Salamon ocupă un loc deosebit în această epocă. Este de netăgăduit faptul că în acest timp Freund Chaim nu a fost un obstacol al dezvoltării, şi nici Schwarcz Salamon, care de asemenea este părtaş la munca de conducere şi pe baza tradiţiilor de familie, ambii de regulă reprezentând doar spiritului conser-131