Stern, Mór: Evreii Sătmăreni (Satu Mare, 2013)

Capitolul VIII

pentru costurile ridicării unui chivot în noul templu, cu condiţia să i se scrie numele pentru imortalizare. Comunitatea a acceptat oferta prin următoarea hotărâre:

„Având în vedere că respectabilul răposat a servit cu râvnă interesele comunităţii, propunerea s-a primit în unanimitate, redactarea inscripţionării trebuind să se facă cu aprobarea comunităţii.“

Nu s-a păstrat urma faptului că această hotărâre ar fi fost dusă la bun sfârşit, în schimb în 1903 fiul lui Freund Ábrahám, Balia Sámuel, oferă cadou societăţii Talmud- Tora scaunul de rugăciune din templul nou, plătit pe numele tatălui său, pentru imortalizarea amintirii sale.

Pe lângă Freund Abrahám şi Steinberger Abrahám, în anii cincizeci şi şaizeci în fruntea comunităţii au mai funcţionat şi: Benedikt Lipót, Markovits Elek, Kranczthor Móric, Schwartz Salamon, Blum Sámuel, Bauer Ábrahám, Kolb Izráel şi Teitelbaum Simon cărora li se alătură încă două personalităţi proeminente începând din 1861, Hartmann Jakab şi Spiegel Adolf.

Benedikt Leopold, care a fost nepotul şef-rabinului din Nikolsburg, Benedikt Márkus, talmudist renumit şi fiul şef-rabinului Benedikt Jesája din Nagykálló, a fost unul dintre cei mai instruiţi membri ai comunităţii sătmărene, un specialist prestigios, mai ales în probleme de învăţământ şi timp de 32 de ani a fost directorul şcolii comunităţii. Şi-a imortalizat activitatea în numeroase însemnări de mână, în registrul comunităţii şi pe lângă aceasta,

115