Ciubotă, Viorel (szerk.): Sovietizarea Nord-Vestului Romaniei 1944-1950 (Satu Mare, 1996)

Marcel Ştirban: Biserica greco-catolică şi puterea politică. Premisele desfiinţării Bisericii Românie Unite

6. Biserica Română Unită. Două sute cincizeci de ani de Istorie. Madrid, 1952; Silvestru Augustin Prundus - Catolicism si ortodoxie. Scurt istoric al Bisericii Române Unite. Cluj Napoca, 1994. 7. Arhivele Statului Alba lulia, fond. cit., m. 1620/1945. 8. Silvestru Prundus - Cardinalul Alexandru Todea la 80 de ani Í1912 - 19921. p. 26. 9. Arh. St. Alba lulia, fond citat, m. 1620/1947. 10. Ibidem. 11. Silvestru Prundus, Clemente Blaianu - Cardinalul Todea... pag. 26. La 24.02.1948 s-a hotărât în cadrul unei şedinţe a Consistoriului mitropolitan ca preotul luliu Man, de la Reghin... protopopiatului deoarece dr. Alex. Todea, viceprotopopul actual lipseşte încă de la oficiu şi nu se ştie cât va mai lipsi. Arhiv. Stat. Alba lulia, m. 713/1948. Aceasta înseamnă că a fost deţinut din nou fără a fi judecat. 12. Audienţa a avut loc la 29 iulie orele 17,30 acasă la premier la cererea episcopului loan Suciu. S-au discutat mai multe probleme. Premierul Petru Groza şi-a exprimat bucuria de a-l revedea. Regretă înăsprirea raporturilor Bisericii Greco-Catolice cu Statul. Se teme că se va ajunge la suspendarea salariilor şi la denunţarea Concordatului, “dacă nu se găseşte calea unei destinderi spre acolo mergem”. Nu se poate accepta de a fi primit în comisia legislativă a Ministerului Culturii, episcopul V. Aftenie, din motive politice. A fost învinuit că l-a însoţit pe Maniu la Nunţiatura “după această vizită era bănuit. Era filat”. Aşa cum era şi episcopul “Credeţi că nu sunteţi filat?”. Desigur episcopul ştia că este urmărit. S-a pus şi problema serbărilor centenarului revoluţiei de la 1948. A promis că vor fi discutate propunerile. Episcopul loan Suciu justifica atitudinea preoţimii “nu e uşor, în Ardeal mai ales, unde preoţimea a purtat o tradiţională luptă alături de anumite organizaţii politice pentru neam şi lege şi îi desprinzi de o mentalitate şi de o tradiţie şi de o fidelitate”. Lucru pe care Petru l-a socotit firesc şi nobil, dar n-a exclus pedepsirea. Era nemulţumit de prezenţa lui O’Hara în fruntea Nunţiaturii de la Bucureşti. Acuza papalitatea de organizarea unui front creştin “Papa greşeşte, cum a mai greşit, când organizează lumea împotriva noastră într-un front creştin”, laudă politică religioasă a Rusiei Sovietice vorbeşte de congresul pan-ortodox ce va fi organizat la Moscova. Episcopul loan Suciu exclude rolul pretins politic al Vaticanului. “Vaticanul face reiigie acţiunea lui este de natură religioasă. Misiunea lui este de natură spirituală. Principiile lui suportă orice formă de guvern care respectă drepturile divine şi umane. De când sunt episcop nu am avut nici verbal, nici în scris, nici direct, nici prin delegat vreun cuvânt, un singur cuvânt trimis de Vatican cu conţinut politic. Menirea noastră de oameni ai Bisericii este definită de veacuri. O cunoaştem, o îndeplinim şi nu vrem să ne abatem de la ea, e o misiune de luminare prin credinţa, de răscumpărare prin fapte de virtute. Dacă Vaticanul organizează lumea creştină, aceasta nu este de azi, ci de când Vaticanul există. Nu este împotriva cutăreia sau cutăruia ci este pentru Credinţă şi Virtute”. Este o frumoasă pledoarie pentru valorile morale ale Vaticanului după care revine şi apără din nou preoţimea sa. Arh. St. Alba lUlia, fond citat, m. 1832/1947. 13. Ibidem. 14. Ibidem, m. 3277/1947. 15. Ibidem. 16. Ibidem. 17. Ibidem. 18. Ibidem, m. 3271/1947 19. Ibidem (continuare). Nimeni dintre cei de bună credinţă ce l-ar fi ascultat vorbind sau care a citit, măcar o pagină din scrisul său, nu putea pune la îndoială calităţile de excelent orator şi bun scriitor lectura circularelor sale trimise preoţilor în vremuri grele ne dovedeşte că era şi un înţelept, prudent, prevăzător, creştin desăvârşit şi diplomat subtil. La 24 martie 1948 într-o circulară îşi va îndruma clerul să “evite orice implicare în problemele de ordin politic în aceste momente prelungite pline de eforturi care vor să răzbată la o transformare spre bine a societăţii, încărcate cu evenimente neobişnuite, e naturală o anume atmosferă de agitaţie şi enervare prin care însă suntem chemaţi la o stăpânite şi potolite. De aceea înnoim... anterioarelor noastre dispoziţiuni... să evitaţi cu scrupuloasa atenţiune tot ceea ce ar putea să fie real sau numai tălmăcit cu coerent temei. O acţiune de natură politică, de învrăjbire cu autorităţile în chestiuni ce nu privesc credinţa şi morala creştină îndemnându-vă chiar ca preoţi ai celui Preaânalt să vă faceţi tuturor toate ca să dobândiţi pentru Hristos ca având mărturie bună de la cel de dinafară şi ne facem şi pe noi şi pe alţii părtaşi ai Evangheliei Domnului Isus”. Călin Florea, Rezistenta Bisericii Române Unite în timpul-84-

Next

/
Oldalképek
Tartalom