Ciubotă, Viorel (szerk.): Sovietizarea Nord-Vestului Romaniei 1944-1950 (Satu Mare, 1996)

Constantin, Stan - Alexandru Gaiţă: Începutul sovietizăii Basarabiei şi Bucovinei de Nord (1940-1941)

urmat - relatează poetul bucovinean Vasile Leviţchi - acel cumplit masacru unde au fost mitraliaţi foarte multi oameni, coloane întregi. A fost un adevărat Katvn. S-au pornit din mai multe sate, oamenii şi-au luat boccelele şi praporii de biserică’'4^. Numărul victimelor a fost foarte mare. Cifrele diferă de la 7.000 - 15.000, 18.000 - 20.000 şi chiar 50.000. “Pe locul numit Varnita - relatează un martor ocular Gh. Palamariuc din comuna Pătrăuţii de Jos - grănicerii au tras de trei ori: odată în sus, a doua oară pe deasupra capetelor, iar a treia oară, foarte scurt în oameni. Îngroziţi, oamenii au început să fuaă care încotro. Cât am fost eu de fată au căzut mai mult de 120

de suflete1’41.

în perioada iunie 1940 - iulie 1941, românii din Basarabia şi Bucovina de Nord au trăit o iarnă cumplită. Au fost supuşi la batjocuri şi umilinţe. în această perioadă se vorbeşte, după datele furnizate de Nicolae Dima, de deportarea de aici în Siberia şi Asia Centrală a circa 150.000 de

persoane4^, cifră probabil exagerată. Istoricul Ion Constantin într-o lucrare foarte recentă, consideră că numărul deportaţilor în perioada menţionată, ar fi de aproximativ 25.000 de

persoane43.

Concomitent noile autorităţi au trecut la organizarea administrativă şi politică a noilor teritorii anexate. încă din 2 iulie 1940 la şedinţa Biroului politic al C.C. al P.C. (b) din Uniunea Sovietică s-au discutat "Problemele C.C. al P.C. fbî din Ucraina" cu alte cuvinte chestiunile formării comitetelor de partid judeţene şi a comitetelor executive judeţene din Basarabia şi Bucovina de Nord. Se pare că N. Hruşciov şi alţi lideri de la Kiev urmăreau încorporarea întregii Basarabii la Ucraina bazându-se pe afirmaţiile lui Molotov din nota sa ultimativă cum că aceasta “e populată. în principal cu ucrainieni”.

Stalin dorea rezolvarea problemei indifrent cum. Biroul politic va da o hotărâre prin care stabilea că: “înainte de formarea raioanelor se permite C.C. al P.C. (bt din Ucraina să formeze în Basarabia şi în partea de nord a Bucovinei comitete judeţene ale partidului comunist din Ucraina şi comitete executive judeţene în următoarele judeţe: Chişinău. Hotin, Bălţi. Ismail. Orhei, Acherman, Cahul. Bender si Cernăuţi”. La 2 august 1940 sesiunea a 7-a a Sovietului Suprem al U.R.S.S. a adoptat legea cu privire la formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti Unionale care prevedea: “Venind în întâmpinarea doleanţelor oamenilor muncii din Basarabia cu populaţie moldovenească, privind reunirea pepulaţiei moldoveneşti din Basarabia cu populaţia moldovenească din R.A.S.S. Moldovenească şi călăuzindu-se după principiul dezvoltării libere a naţionalităţilor Sovietul Suprem hotăreşte: 11 Se formează Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Unională: 2) în componenţa Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti Unionale intră Râbnita. Slobozia şi Tiraspol ale Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti, oraşul Chişinău şi judeţele Bălti. Bender. Chişinău. Cahul. Orhei şi Soroca din Basarabia: 3) în administraţia R.S.S. Moldoveneşti Unionale se transmit întreprinderile industriale aflate pe teritoriul Basarabiei în R.A.S.S. Moldoveneşti (...): 4) Stabilirea frontierei între R.S.S. Ucraineană si R.S.S.

Moldovenească Unională’’45.

La 4 noiembrie 1940 a fost adoptat Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. cu privire la stabilirea hotrelor între R.S.S. Moldovenească şi R.S.S. Ucraineană. Nordul Bucovinei, ţinutul Herţa şi judeţele din sudul Basarabiei au fost încorporate la R.S.S. Ucraineană această organizare dăinuind şi după reocuparea celor două provincii de Armata Roşie în 1944.

în august 1940, a fost suprimat alfabetul latin în şcoli şi s-a introdus alfabetul chirilic. S-a trecut de asemenea la naţionalizarea intreprinderilor, băncilor, pregătindu-se colectivizarea.

Toate aceste acţiuni întreprinse de sovietici demonstrează că ei au avut în vedere organizarea pe termen lung a Basarabiei şi Bucovinei de Nord. Cedarea acestor teritorii a fost urmată şi de alte rupturi teritoriale România fiind nevoită să cedeze prin Diktatul de la Viena, din 30 august 1940, parte din Transilvania, iar la 7 septembrie acelaşi an, Bulgaria a acaparat sudul Dobrogei (Cadrilaterul) cu cele două judeţe Caliacra şi Silistra. în urma acestor cesiuni suprafaţa statului român a scăzut de la 295.649 km^ la 195.311 km^, iar populaţia s-a redus la numai 13.229.000 locuitori faţă de 20.050.00046.

în noile condiţii, criza regimului carlist se adânceşte, iar în contextul ascensiunii Germaniei şi a altor factori, generalul Ion Antonescu a preluat puterea la 6 septembrie 1940. Ion Antonescu a urmărit o apropiere de Germania pentru eliberarea Basarabiei şi a părţii de nord a Bucovinei. Din-36 -