Ciubotă, Viorel (szerk.): Sovietizarea Nord-Vestului Romaniei 1944-1950 (Satu Mare, 1996)
Constantin, Stan - Alexandru Gaiţă: Începutul sovietizăii Basarabiei şi Bucovinei de Nord (1940-1941)
ÎNCEPUTUL SOVIETIZARII BASARABIEI SI BUCOVINEI DE NORD (1940 -1941) Constantin I. Stan Alexandru Gaiţă 9 Izolată pe plan internaţional după capitularea Franţei, România a fost nevoită să accepte ultimatumul impus de U.R.S.S. în iunie 1940. De aceea, la 28 iunie 1940, ministrul de externe Constantin Argetoianu a anunţat autorităţile sovietice că "Guvernul român, pentru a evita gravele urmări, pe care le-ar avea recurgerea la forţă, deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei. se vede silit să primească condiţiile de evacuare a Basarabiei si Bucovinei de Nord”1. Guvernanţii sovietici, nu numai că nu au acceptat prelungirea ultimatumului, dar nu au respectat nici termenele fixate de documentele înaintate guvernului român. Autorităţile de la Bucureşti au făcut demersuri şi pentru a obţine retragerea armatei sovietice din cotul de nord al judeţului Dorohoi, unde aceasta depăşise linia de marcaţie impusă. în acest sens a insistat şi şeful delegaţiei Germaniei din Moscova contele von der Schulenburg. Ministrul român în U.R.S.S., Gheorghe Davidescu şi generalul Aurel Aldea au făcut demersuri în a cere "îmbunătăţirea condiţiilor de evacuare”, totodată evocând şi "incidentele provocate de trupele roşii”2. Pătrunderea rapidă a unităţilor sovietice se datora faptului că încă din 19 iunie, ele erau concentrate la frontiera României, dispunând după unele surse din 35 de divizii în prima linie3 Sovieticii au trecut imediat la organizarea teritoriilor cucerite după modelul lor. încă din seara zilei de 28 iunie 1940 s-a constituit Comitetul revoluţionar provizoriu cu sediul în Chişinău având în frunte pe C.D. Burlachcenko secretarul Comitetului regional al Partidului Comunist (bolşevic) precum şi alte elemente neromâneşti. La Chişinău s-a organizat de acest nou comitet un miting dedicat venirii trupelor sovietice în Basarabia. La parada militară ţinută acum a participat şi generalul G.K. Jukov comandantul grupului de armate sud al armatei sovietice4. încă din primele momente ale ocupării Basarabiei şi Bucovinei de Nord, noile autorităţi sovietice au comis numeroase jafuri, distrugeri, abuzuri şi chiar crime. în fruntea sovietului orăşenesc din Chişinău a fost instalat evreul filo-rus Steinberg. Din ordinul avocatului Michel Fluxor au fost asasinaţi Murafa şi Eustaţiu Gabriel, comisari la poliţia din Chişinău. Asasinarea celor doi martiri s-a făcut lângă statuia generalului Stan Poetaş erou din primul război mondial. Tot acum au fost asasinaţi administratorul financiar Ion Gheorghiu, avocatul Stănescu şi căpitanul Georgescu de la Centrul de recrutare. Studenţii teologi şi funcţionarii care se retrăgeau de-a lungul străzii Alexandru cel Bun, în căutarea unui mijloc de transport, potrivit unui martor ocular “erau loviţi cu pietre, se arunca în ei cu apă fierbinte şi murdării’’^. Conform mărturiilor vremii, populaţia era înspăimântată de noile autorităţi pro-sovietice mai cu seamă de o anumită Etea Beiner şi de medicul Derevici care întocmeau listele cu numele celor ce urmau să fie executaţi fără nici o judecată. Noii diriguitori sovietici şi-au început stăpânirea Basarabiei prin forţă, intimidare, excese şi crime oribile. Despre masacrul de la Chişinău ne vorbesc şi fotografiile care înfăţişează cele 75 de cadavre aruncate într-o groapă comună în curtea consulatului italian din Chişinău, unde îşi instalase sediul N.K.V.D.-ul sovietic. După un an de la abjectele crime nu au putut fi identificate decât 20 de victime, restul - datorită mutilărilor la care au fost supuse, a stadiului avansat de descompunere - nu au putut fi
