Ciubotă, Viorel (szerk.): Sovietizarea Nord-Vestului Romaniei 1944-1950 (Satu Mare, 1996)

Bujor Dulgău - Lucian Cucuiet: Drama unei etnii - Deportarea şvabilor Sătmăreni

monedă de schimb sau mijloc de şantaj în relaţiile cu România până la 9 martie 1945, data retrocedării, după ce la 6 martie regele numise un guvern pe plac, majoritar F.N.D.-ist.

6. După revenirea Transilvaniei de Nord în cadrele administrativ teritoriale ale României, lucru consfinţit de jure prin Tratatul de pace de la Paris (10 februarie 1947), de facto am rămas sub un regim de ocupaţie militară sovietică până în iunie 1958.

7. Deşi eliberat la 25 octombrie 1944, în iureşul şi entuziasmul general, generate şi desfăşurate sub lozinca: “Totul pentru front, totul pentru victorie!”, vechile autorităţi locale din regimul horthyst au rămas în continuare pe posturile avute.

8. Pe măsura eliberării Transilvaniei de Nord, teritoriul urma să fie administrat de Comandamentul General al Etapelor până la instalarea organelor administrative româneşti. în fapt, începând cu 12 noiembrie 1944 se instalează o administraţie militară sovietică, bineînţeles şi în judeţul Satu Mare, din motive de menţinere a securităţii comunicaţiilor şi a frontului. în perioada 25 octombrie 1944 - 8 martie 1945, un număr de 23 imobile din Satu Mare au fost puse la dispoziţia

ofiţerilor şi soldaţilor sovietici67, inclusiv imobilul din P-ţa Libertăţii nr. 28, astăzi Secţia de artă a Muzeului Judeţean Satu Mare66.

9. Probabil cu data de 30 decembrie 1944 în fruntea administraţiei judeţene a fost numit ca prefect dr. Ştefan Anderco, secretar general al P.N.T. Satu Mare, de către comandamentul militar sovietic al judeţului, în baza propunerii făcute de F.N.D. Satu Mare69. Prin decizia din 20 ianuarie 1945 a Prefecturii plăşile Csenger, Fehérgyarmat şi Mátészalka trec Prefecturii Mátészalka, având ca linie de hotar cea existentă la 30 august 194070. Abia cu data de 5 iunie 1945 Prefectura emite decizii de numire a noilor primari şi ajutori de primari în comunele judeţului, cu avizul organizaţiilor locale F.N.D. şi aprobarea Inspectoratului General Administrativ Cluj71.

10. Administraţia oraşului Satu Mare avea în frunte, ca primar, pe Lajos Matolcsi, comunist ilegalist. Poliţia era condusă de Ede Jelűnek, fost membru al Directoriului comunist din Satu Mare în primăvara anului 1919, iar Securitatea de Nil Stanciu, urmat de Vasile Weisz76. Dintr-un raport al Primăriei rezultă că numai cu 1 aprilie 1945 oraşul Satu Mare “s-a integrat real

din punct de vedere administrativ României’’76, iar legile fiscale româneşti au fost reintroduse cu

data de 15 aprilie 194574. Doar ca o curiozitate, vom semnala că ştampila Poliţiei oraşului Satu Mare, aplicată pe un document din 12 martie 1945, era cu legenda trilingvă, rusă, maghiară şi română76.

11. Potrivit Legii nr. 552/1 noiembrie 1944, cu aplicabilitate din 4 aprilie 1945, s-a revenit la vechea împărţire administrativ-teritorială din 30 august 1940.

12. în baza Decretului-Regal din 7 octombrie 1925 privind noua împărţire administrativă a ţării, cu data de 1 ianuarie 1926 plasa Cărei, cuprinzând 27 de localităţi, va trece în componenţa judeţului Sălaj. în răstimpul 30 august 1940 - 4 aprilie 1945 a fost reintegrată judeţului Satu Mare în aceste condiţii, şvabii din Sanislău, Cărei, Cămin, Căpleni, Petreşti, Urziceni, Tiream, ş a. au fost deportaţi din judeţul Satu Mare, iar ia revenire s-au găsit în judeţul Sălaj. De aceea şi datele statistice ale acestor ani trebuie analizate cu atenţie, ţinând cont de arondările administrativteritoriale.

13. Abia la 6 mai 1945, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri, grănicerii români au fost reinstalaţi în pichetele de pe vechea graniţă, în punctele: Atea, Bereu, Dóba, Lazuri, Oar, Peleş, Pelişor şi Petea.

14. Supliciul deportărilor în contextul celui de al doilea război mondial s-a răsfrânt asupra tuturor etniilor de bază din judeţul Satu Mare, dar nu în aceeaşi măsură. în perioada 1942-1943, evreii din nordul Transilvaniei au fost deportaţi de autorităţile horthyste, ca detaşamente de muncă,

în Rutenia Subcarpatică (Ucraina) şi în zona Donului76. în aprilie - mai 1944 evreii din judeţ, circa 20.000 la număr, au fost încartiruiţi în ghetoul din Satu Mare şi duşi în lagărele naziste de

exterminare77. Odată cu retragerea armatelor germano-ungare, în octombrie 1944, au fost ridicate şi duse în taberele de muncă din Germania 510 români din plasa Ardud, 1034 din plasa Baia Mare, 426 din plasa Copalnic - Mănăştur, 334 din plasa Oaş, 458 din plasa Satu Mare şi 1370 din plasa Seini76. în plus, români şi maghiari au fost deportaţi, alături de şvabi, în ianuarie 1945 în U.R.S.S.-290-