Ciubotă, Viorel (szerk.): Sovietizarea Nord-Vestului Romaniei 1944-1950 (Satu Mare, 1996)

Serghei Hacman: Basarabia şi Bucovina în planurile strategice ale U.R.S.S. (anul 1940)

emergence of an additional reason to mount the military presence. The strategic military considerations played a crucial role here, sometimes even contradicting the ethnic principle (e.g., the district of Herta). 4. It is natural to assume that Stalin did not mind getting access to the Romanian oil as a strategic raw material. In this respect, Bessarabia could have been viewed as a base for strike at the oil-bearing regions of Ploieşti, while the northern part of Bukovyna-as the territory ensuring direct railway connection Lvov-Chişinău. This task organically interlaced with some of the geopolitical interests of the USSR (Russia) in the Balkans and the region of the straits. Note 1. SSSR - Ghermania. 1939 - 1941. Document? i materiali o sovetsko-ahermanskih otnoşeniah s senteabria 1939 po iuli 1941 aa. (U.R.S.S. - Germania. 1939 - 1941. Documente şi materiale despre relaţiile sovieto-aermane din septembrie 1939 până în iulie 1941). 2 vols., Vilnius, 1989, voi. 1, p. 61 -62. 2. Novaia i noveişaia istoria, nr. 1/1993, p. 89 - 90. 3. “Pravda". 28 dec./1989. 4. Ibidem. 5. St., Courtois, “România liberă’’. Aldine, 29 mart./1996. 6. M., Semireaga, Tainî stalinskoi diplomaţii. 1939 - 1941. (Tainele diplomaţiei stalinistel. Moscova, 1992, p. 43. 7. W., Shirer, Vzlet i padenie tretieao reiha. /înălţarea şi căderea celui de-al treilea reich). 2 vols., Moscova, 1991, voi. 2, p. 577. 8. I., Fleischauer, Pact Hitler. Stalin i iniţiativa ahermanscoi diplomaţii. 1938 - 1939. (Pactul Hitler. Stalin si iniţiativa diplomaţiei germanei. Moscova, 1991, p. 292 - 293. 9. Perepisca Predsedatelea Soveta Ministrov SSSR s Prezidentami SSA i Premier-Ministrami Velicobritanii vo vremea Velicoi Otecestvennoi voinî 1941 - 1945 aa. (Corespondenţa Preşedintelui Consiliului de Miniştrii al U.R.S.S. cu Preşedinţii SUA şi Prim-Miniştrii Marii Britanii în timpul Marelui război pentru apărarea Patriei 1941 - 19451 2 vols., Moscova, 1958, voi. 1, p. 10 -11. 10. D., Volcogonov, ‘‘Izvestia’’. 16 ian./1993; V., Danilov , “Komsomoliskaia Pravda”. 4 ianv./1992; V., Kiselev, Voenno-istoriceskii jurnal (mai departe - VIJ). nr. 2/1992; V., Suvorov, Ledokol. Kto nacial vtoruiu mirovuiu voinu?: Nefantasticeskaia povesti-document /Spărgătorul de gheată. Cine a început cel de-al doilea război mondial?: Descriere-document nefanasticl. Moscova, 1993; V., Suvorov, Deni M. Koada nacialasi vtoraia mirovaia voina?: Nefantasticeskaia povesti-dokument (Ziua M. Când a început cel de-al doilea război mondial?: Descriere-document nefantastici. Moscova, 1994; V., Suvorov, Posledniaia Respublica: Pocemu Sovetskii Soiuz oroioral Vtoruiu mirovuiu voinu? (Ultima Republică: De ce Uniunea Sovietică a pierdut cel de-al doilea război mondiali. Moscova, 1995. 11. S., Hacman, “Cernivti” 24 iun./1994; Idem.. Acta MD - “Sargetia”, XXV, 1992 - 1994, p. 863 - 871. 12. A., Egorov, VU, nr. 10/1963, p. 31. 13. L, Kazakov, N., Tokarev, VU, nr. 1/1992, p. 83. 14. B., Aruşunian, VU, nr. 6/1973, p. 24. 15. E., Ziuzin, VU, nr. 1/1992, p. 28. 16. M., Zaharov, Gheneralinâi Ştab v oredvoiennâe aodî (Marele Stat Maior în anii antebelicii. Moscova, 1989, p. 262. 17. I., Bagramian, Tac nacinalasi voina (Aşa a început războiull. Kiev, 1975, p. 62. 18. M., Lukin, YU, nr. 7/1979, p. 4. 19. V., Suvorov, Ledokol, p. 20. Ibidem, p. 116. 21. Ibidem, p. 128- 129. 22. M.. Zaharov, op. cit., p. 272... 23. A., Koldunov, VU, nr. 4/1984, p. 15 -24. Iu., Gorikov, Novaia i noveişaia istoria, nr. 3/1993, p. 39. 25. S., Hacman, Acta MD - “Sargeţia”, XXV, 1992 - 1994, p. 866 - 867.-26 -

Next

/
Oldalképek
Tartalom